Oamenii de știință de la Fundația de Cercetare Biomedicală a Academiei din Atena au studiat o mare varietate de brânză feta produsă în toată națiunea elenă, în încercarea de a cuantifica specificul nutrițional al popularei brânzeturi grecești, scrie G4Media.
Potrivit rezultatelor, brânza feta are 489 de tipuri diferite de proteine. Asta o face una dintre cele mai bogate varietăți de brânză din întreaga lume.
Conform legislației UE privind „denumirea de origine protejată” a produselor, feta trebuie să fie produsă folosind exclusiv lapte integral de oaie sau un amestec de lapte de oaie și de capră. Laptele de capră nu poate reprezenta niciodată mai mult de 30% din total.
În 2002, Grecia a câștigat o lungă bătălie juridică cu Danemarca în privința mărcii „Feta”. De atunci, fiecare pachet de brânză vândut în interiorul Uniunii Europene care poartă numele „feta” trebuie să îndeplinească standarde specifice și să fie produs exclusiv în Grecia.
Brânza feta, felii în butoaie de lemn
Fabricarea brânzei este o practică străveche în Mediterana. Producția de brânză din lapte de capră sau de oaie datează din secolul al VIII-lea î.Hr. în Grecia.
O brânză asemănătoare cu feta este menționată în Odiseea lui Homer. Ciclopul Polyphemus este un cioban care trăiește într-o peșteră plină de brânză și lapte luat de la turma sa.
Feta, în forma cunoscută în zilele noastre, a fost menționată pentru prima dată în epoca bizantină.
Feta este o brânză albă, sfărâmicioasă, moale, cu o aromă picantă. Este creată prin plasarea amestecului de lapte închegat în butoaie de lemn. Amestecul închegat este foarte compact și trebuie să fie tăiat în felii pentru a încăpea în butoaie. Numele feta, care în greacă înseamnă „felie”, provine cel mai probabil din această practică.
Feta este folosită în multe feluri de mâncare grecești, cea mai cunoscută fiind salată grecească, sau horiatiki, precum și în produse de patiserie, cum ar fi spanakopita și tyropita. Datorită popularității sale, feta este acum folosită în întreaga lume în multe feluri de mâncare.
