Sorin Pâslaru, ZF: Prosperitate şi educaţie. De ce nu se văd investiţiile şi PIB per capita în rezultatele şcolare? Botoşani are doar 80 mil. euro investiţii străine atrase, Aradul are 1,4 mld. euro, dar la Evaluarea Naţională stau la fel de prost: peste 30% dintre elevi n-au scos nota 5 în ambele judeţe
România se află în procesul de recuperare a decalajului de dezvoltare faţă de Europa de Vest, iar cel mai utilizat indicator al măsurării recuperării acestui decalaj este PIB per capita.
Se spune că Bucureştiul, cu un PIB per capita de 38.000 euro, este deja în „zona euro”, ceea ce n-ai spune dacă iei în considerare starea tramvaielor sau faptul că iarna mii de apartamente nu au căldură.
Iar despre judeţe precum Botoşani sau Brăila, unde PIB per capita este 7.600 euro şi respectiv 11.300 de euro, se spune că sunt „în urmă” şi trebuie să recupereze faţă de judeţe precum Arad sau Bihor din vestul ţării, unde PIB per capita este de circa 15.000 de euro, date valabile în 2022.
Iar ca acest PIB per capita să crească, se spune, este nevoie de investiţii. Singurele investiţii măsurate în România pe judeţe sunt investiţiile străine. Investiţiile companiilor autohtone nu sunt evidenţiate nicăieri. Aşadar, este de aşteptat ca acolo unde sunt investiţii străine, care antrenează forţă de muncă şi resurse locale, PIB/capita şi în general traiul oamenilor cu tot ce presupune – infrastructură, sănătate, educaţie – să fie şi viaţa mai bună.
Într-adevăr, în Botoşani stocul de investiţii străine era la sfârşitul anului 2021, de când sunt ultimele date disponibile la BNR, de doar 80 milioane de euro, faţă de un stoc de investiţii străine de 1,4 miliarde de euro în judeţul Arad.
Deci judeţul Arad are de 17 ori mai multe investiţii străine atrase decât Botoşani – fabrici precum Coficab sau Yazaki de componente auto, companii de logistică, fabrici de utilaje agricole precum Maschio Gaspardo.
Fiecare dintre aceste companii angajează sute de muncitori, zeci de ingineri sau alt tip de personal. Se presupune că un judeţ precum Aradul sau în general orice judeţ din vestul României unde au venit investitori străini în fabrici pentru că au acces la pieţele din UE are un nivel de trai cu totul deosebit faţă de ce se întâmplă în est.
Şi într-adevăr PIB per capita este dublu în Arad faţă de Botoşani.
Despre faptul că salariul mediu net nu urmează acelaşi raport s-a mai scris: în Botoşani salariul mediu net este de 2.966 de lei (pentru anul 2022), pe când în Arad este de 3.314 lei, deci doar 10% diferenţă. De ce nu se vede în salariul mediu net raportul de 1 la 2 dintre PIB per capita (15.000 euro PIB per capita Arad vs 7.600 PIB per capita Botoşani) lăsăm economiştii de la ASE să explice. Sau pe cei de la Institutul de Prognoză al Academiei, sau de la Institutul de Cercetări Economice aflat tot în subordinea Academiei. Sau pe cei de la Banca Naţională, care tocmai au invitat economiştii români din străinătate la o conferinţă.
Dar mai şocant decât faptul că salariul nu urmează diferenţa de ISD-uri per capita şi diferenţa de PIB per capita este că acolo unde ar trebui de fapt să conteze toate aceste cifre relevante doar pentru economişti,
