Adevărul despre situația economică din zona euro. În spatele acestor cifre, apare un stat bolnav: Germania
O analiză economică Le Monde arată că, de fapt, economia din zona euro este departe de a fi bine, chiar dacă se evită cuvântul ”recesiune”, pe cât posibil.
Economia europeană se confruntă cu al patrulea trimestru consecutiv de stagnare. După o scădere de 0,1% a produsului intern brut (PIB) în ultimele trei luni din 2022 şi primele trei luni din 2023 (adică definiţia tehnică a unei recesiuni), zona euro a continuat pe aceeaşi tendinţă în trimestrul doi şi totul indică faptul că al treilea a început la fel. „De fapt, creşterea a fost stabilă timp de nouă luni şi ne aşteptăm la acelaşi lucru pentru următoarele câteva trimestre”, au spus economiştii UBS într-o notă din 4 iulie.
Desigur, scenariile „dezastru” anunţate în vara lui 2022, când preţurile la gaze crescuseră de cincisprezece ori, nu s-au concretizat. Iarna nu a fost prea rece şi s-a importat gaz lichefiat scump din restul lumii (Statele Unite, Qatar etc.), evitându-se astfel penuria. Cu toate acestea, într-o regiune importatoare de energie precum Europa, ieşirea din pandemia de Covid-19 şi războiul din Ucraina au dus la o creştere bruscă a inflaţiei, cu un vârf de 10,6% în zona euro în octombrie 2022, ceea ce a provocat un şoc pe două fronturi: consumul casnic şi producţia industrială.
Inflaţia s-a înjumătăţit la 5,5% în iunie (faţă de anul trecut), atenuând amploarea impactului asupra gospodăriilor, dar şi Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a majorat semnificativ ratele dobânzilor (de la -0,5% la 3,5% în un an). Creşterea costurilor îndatorării, în special în ţările care au un sistem de credit ipotecar cu rată variabilă (Spania, Italia, Grecia, Portugalia etc.), va încetini treptat economia în a doua jumătate a anului.
În spatele acestor cifre apare un stat bolnav: Germania. Economia sa în primul trimestru a scăzut cu 0,9% faţă de primul trimestru din 2022, în timp ce în Franţa a crescut cu 0,2%, în Italia cu 0,5% şi în Spania cu 1% în aceeaşi perioadă. „Germania, care era economia cea mai dependentă de gazul rusesc, a fost cea care a trebuit să facă cele mai multe ajustări”, explică economiştii UBS, conform Rador.
În detaliu, statisticile PIB din zona euro din trimestrul II nu vor fi disponibile până pe 31 iulie, dar majoritatea datelor pentru aprilie şi mai sunt deja publicate şi confirmă tendinţa: creşterea nu a revenit. Capital Economics prezice o nouă scădere de 0,1%, în timp ce UBS pariază pe „creştere modestă”, dar ambele cifre sunt aproape de o stagnare.
În ceea ce priveşte gospodăriile, vânzările cu amănuntul nu au progresat în aprilie şi mai. Cifrele sunt puţin mai bune decât în februarie şi martie, când scăderea a fost accentuată, dar reflectă pierderea bruscă a puterii de cumpărare, cauzată de creşterea preţurilor. „Consumul de bunuri de folosinţă îndelungată ajustat în funcţie de inflaţie este cu 12% sub tendinţa de dinainte de pandemie”, subliniază BCA Research.
În ceea ce priveşte industria europeană, recesiunea este acum clar stabilită. Indicele PMI,
