Radu Crăciun, preşedintele APAPR: Listarea Hidroelectrica – Ce nu s-a spus la evenimentul de la BNR
Prima zi de listare a Hidroelectrica, eveniment istoric pentru piaţa de capital din România, a fost marcată la BNR prin organizarea unui eveniment care a beneficiat de prezenţa unor persoane importante din zona politică, din BNR, din ASF, din zona diplomatică şi a pieţelor financiare.
Prezenţa atâtor reprezentanţi ai unor entităţi ai administraţiei publice a fost cu atât mai remarcabilă cu cât vorbim, în esenţă, de finalizarea unei tranzacţii între entităţi eminamente private: Fondul Proprietatea (FP) şi investitorii care au cumpărat.
Privind la luările de cuvânt se observă un numitor comun, care face referire la saltul istoric al Bursei de Valori (BVB) sau al pieţei de capital din România.
Senzaţia că punem efectul înaintea cauzei mă obligă totuşi la un comentariu care începe printr-o metaforă ale cărui tuse groase sunt asumate. Este suficientă construirea unei pieţe superbe în mijlocul Phenian-ului pentru a înlătură foametea din Coreea de Nord? Bineînţeles că nu.
De fapt, cererea va fi acoperită doar printr-o ofertă de produse alimentare în creştere. Cererea de capital din România, şi ea, se va rezolva doar printr-o ofertă de capital în creştere.
Degeaba ai locul, dacă nu ai cei doi actori ai oricărei tranzacţii.
Sunt opinii care spun că oferta publica iniţială a Hidroelectrica ar fi trebuit să aibă loc cu mai mulţi ani în urmă. Întrebarea este: ar fi avut acelaşi rezultat ca cea de luna aceasta? Şi dacă nu, ce face diferenţa? Până la urmă, BVB şi firmele de brokeraj erau prezente încă de pe atunci în România, instituţiile statului erau şi ele prezente, Hidro fusese repusă solid pe picioare după insolvenţă, deci era atractivă.
Şi atunci, care a fost schimbarea spectaculoasă care a permis acest salt al pieţei de capital într-o noua ligă? Iar răspunsul este unul singur: dublarea în ultimii 4 ani a activelor deţinute de fondurile private de pensii, pentru a ajunge astăzi la peste 100 de miliarde de lei.
Da, acel sistem a cărui utilitate şi raţiune de a exista au fost periodic puse sub semnul întrebării de la înfiinţare în prezent în diferite epoci, culminând cu anul 2018, acel sistem ale cărui contribuţii au ajuns să fie cu mult mai mici decât cele planificate iniţial, acel sistem care la orice scădere a pieţelor financiare este blamat că pierde banii oamenilor chiar dacă de la înfiinţare a avut un randament mediu de peste 7% pe an (semnificativ superior ratei inflaţiei), acel sistem care cu toate că a început prin a fi comparat cu FNI va ajunge în 2023 la plăţi cumulate de aproximativ 2 miliarde de lei.
Fără cele 50 de miliarde de lei acumulate în ultimii 4 ani, fondurile de pensii nu ar fi avut deţinerile necesare la Fondul Proprietatea pentru a inclina balanţa în favoarea unei listări exclusive la Bucureşti, în defavoarea propunerii Franklin Templeton pentru o listare duală.
Pentru că ştiţi, dincolo de bune intenţii şi planuri, astfel de decizii se iau doar prin voturile acţionarilor,
