Se va lăsa Biserica încă o dată redusă la ordine politice? Consemnul dintre Ciolacu și BOR
Abominabilul azilelor în care vârstnicii erau degradați în umanitatea lor și umiliți a pus pe masă, din nou, tema Bisericii Ortodoxe Române și a relației ei cu puterea politică.
Felul în care BOR s-a poziționat arată din capul locului aceeași continuitate de a se așeza mai degrabă sub puterea politică, iar dacă aceasta este rea și trebuie denunțată, atunci BOR are grijă să adopte o poziție ambiguă, care să-i dea spațiu de manevră, dacă trebuie să intre în recul.
Încă din primele zile în care autoritățile au dezvăluit ceea ce devenise inevitabil de ignorat, de vreme ce un ONG – Centrul pentru Resurse Juridice – și o investigație de presă – a jurnaliștilor Bianca Albu și Ovidiu Vanghele – au forțat o anchetă care altminteri nu s-ar fi făcut, Biserica Ortodoxă Română a prins voce, prin purtătorul său de cuvânt, Vasile Bănescu, care a avut câteva mesaje publicate și declinate pe contul personal de social media.
Mesajele, formulate mai degrabă ca axiome umaniste, au fost destinate publicului larg, așadar agendei publice.
Să spui că nu știi ce se petrece într-un stabiliment public destinat unor persoane călcate în picioare de suferințe inimaginabile, deși ești cățărat suficient de sus încât să poți vedea nu doar în curtea proprie, ci până departe, a te lepăda de orice răspundere după care adaugi un grăbit „Doamne ajută”, e proba supremă de abjecție și cinism. Creștinismul afișat, clamat, formalizat, instrumentalizat este doar varianta plină de E-uri a religiei iubirii și confiscată antihristic de persoane adânc dedublate. Realul creștinism e viu, agonic, pulsatil pe crucea răstignirii egoismului hrăpăreț, a egolatriei psihopatologice, a nepăsării cinice. El inspiră noblețe, care la rândul ei e milostivire, smerenie și bunătate care (ne) salvează”.
Vasile Bănescu (postare pe Facebook)
Lesne de înțeles, oficialul BOR a făcut aici portretul clar al familiei Firea – Pandele, politicienii care și-au construit influența prin apel la legitimitatea creștină, pusă în scenă de pelerinaje la mănăstiri, fonduri date Bisericii și afișarea simbolurilor religioase.
Mesajul a fost construit cu tonul de ambiguitate intenționată, ceea ce îl transformă și într-un consemn. Altfel spus, cine a avut de înțeles, acela a înțeles.
A urmat apoi o serie de precizări, nuanțări, niciuna dintre acestea însă menite să definească poziționarea Bisericii Ortodoxe Române, ci mai degrabă o negociere tacită cu politicienii.
Pentru că dacă BOR se leapădă de Gabriela Firea, PSD nu se leapădă de BOR – apelul lui Marcel Ciolacu la Biserică, în chestiunea azilelor, este o cheie de interpretare și ne arată că inamicul Gabrielei Firea nu este USR, așa cum încearcă aceasta să spună, tocmai pentru a-și mai asigura o fragilă susținere în partid, cu Marcel Ciolacu și gruparea grea din PSD, pentru care Firea era indezirabilă de multă vreme.
Luciferismul se traduce în registrul omenesc prin mândria agresiv orientată împotriva celor care, rostind limpede adevărul care te arde, sunt fără voia lor cei care-ți fac vizibilă oglinda limitelor și (s)căderilor personale.
