Opinie Noerr: Raportarea publică pentru fiecare ţară în parte implementată în România începând cu 1 ianuarie 2023
Prin Ordinul nr. 2.048/2022 privind completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici („Ordinul”), publicat în Monitorul Oficial nr. 878/07.09.2022, autorităţile române au transpus în legislaţia naţională prevederile Directivei UE 2021/2101 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2021 („Directiva UE”) de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte prezentarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind impozitul pe profit (”raport CbC”).
Dispoziţiile Ordinului au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Deşi Directiva UE impune statelor membre ale UE să o transpună în legislaţia naţională până la 22 iunie 2023, având primul exerciţiu financiar de raportare cel care debutează la sau după 22 iunie 2024, România a optat pentru o implementare anticipată a Directivei. Prin urmare, noile norme au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, iar primul raport va trebui depus în 2024 pentru situaţiile financiare corespunzătoare exerciţiului financiar 2023.
Controverse privind implementarea anticipată
Implementarea anticipată a Directivei UE a generat unele îngrijorări în mediul de afaceri din România din cauza următoarelor motive:
- Un posibil impact negativ asupra pieţei de capital – investitorii consideră că riscurile de reputaţie care decurg din controlul public şi dezavantajele concurenţiale depăşesc beneficiile potenţiale ale unui mediu informaţional extins sau ale unor strategii mai sustenabile de impozitare a întreprinderilor
- Lipsa de timp pentru a implementa noile cerinţe de raportare – modelele de raportare electronică şi instrucţiunile aferente urmează să fie publicate de către Comisia Europeană în al treilea trimestru al anului 2024, în timp ce primul raport pentru unele companii româneşti ar trebui depus până la 31 decembrie 2024, ceea ce ar lăsa companiilor româneşti foarte puţin timp pentru a asigura o implementare adecvată;
- Un posibil dezavantaj comercial şi concurenţial – divulgarea imediată a datelor care urmează să fie incluse în raport ar putea, în anumite cazuri, să aducă un prejudiciu grav poziţiei comerciale a companiilor româneşti raportoare, deoarece informaţiile sensibile din punct de vedere comercial vor fi puse la dispoziţia concurenţilor şi partenerilor de afaceri din alte jurisdicţii în care o astfel de divulgare nu este încă impusă. Dezvăluirea publică ar putea, de asemenea, să afecteze negativ profitabilitatea viitoare a companiilor din cauza prejudiciului reputaţional rezultat din discuţiile publice despre cotele efective de impozitare scăzute. Alternativ, firmele ar putea ajusta aranjamentele fiscale legale pentru a evita controlul public.1
Societăţile româneşti care fac obiectul obligaţiilor de raportare
- Societăţile-mamă finale şi societăţile autonome româneşti cu o cifră de afaceri consolidată care depăşeşte în total 3,7 miliarde RON (echivalentul a 747.474.740 EUR la cursul de schimb publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 21 decembrie 2021) pentru fiecare dintre cei doi ani financiari consecutivi anteriori, aşa cum reiese din situaţiile financiare consolidate ale acestora;
- Filialele româneşti mijlocii şi mari controlate de o societate-mamă finală din afara UE, a căror cifră de afaceri din bilanţ depăşeşte în total 3,7 miliarde RON pentru fiecare dintre cei doi ani financiari consecutivi anteriori, astfel cum este reflectată în situaţiile financiare consolidate ale acestora;
