Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi profesor ASE: Cum reducem deficitul bugetar?
In ultimele saptamani a reaparut oarecum precipitat in spatiul public discutia cu privire la consolidarea fiscal-bugetara, in contextul unei executii bugetare pe primele luni ale anului care a starnit ingrijorari mari. Executia bugetara la luna mai 2023 arata un deficit bugetar cumulat pe primele 5 luni ale anului de 2.32% din PIB, fata de 1.48% din PIB in aceeasi perioada a anului 2022. Reamintim ca Guvernul si-a asumat reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB in 2024, in 2023 tinta fiind 4.4% din PIB pe standarde pe fluxuri de numerar, fata de 5.7% din PIB in 2022.
Deci, in primele luni ale anului 2023, deficitul bugetar nu numai ca nu a scazut asa cum ar fi trebuit, ci a crescut fata de anul trecut. Intr-un scenariu de nemodificare a politicilor fiscal-bugetare, scenariul de baza pentru 2023 pare mai degraba sa ne ducem spre un deficit bugetar de 6.5-7% din PIB, ceea ce ar reprezenta un derapaj bugetar major, cu conseciente extrem de negative care ar trebui evitat.
Derapajul bugetar de anul acesta nu ar trebui sa ne mire, in conditiile in care, asa cum au avertizat si Consiliul Fiscal (http://consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20Buget%202023%208%20dec_final.pdf) si analistii financiari, bugetul pe anul 2023 a fost construit cu supraestimarea masiva a veniturilor publice si subevaluarea cheltuielilor. Era evident ca experienta din anul 2022 in care statul a avut venituri mai mari decat isi bugetase din inflatia „surpriza” foarte mare (care a dus la cresterea peste asteptari a veniturilor incasate din taxe si impozite) si din taxele speciale din energie datorate preturilor exceptional de mari la energie, nu se mai poate repeta in 2023.
Cred ca tinta de 4.4% din PIB pe 2023 nu mai poate fi atinsa (timpul ramas este prea scurt petru a mai face ajustari atat de ample), insa luarea unor masuri urgente care sa ne conduca la un deficit bugetar efectiv mai mic anul acesta decat anul trecut si o convergenta catre 3% din PIB in 2024 sunt obligatorii.
Deficitul bugetar de 9.2% din PIB in 2020 pe standarde ESA2010, peste media UE de 6.7% din PIB, doar 4 tari membre ale UE avand un deficit mai ridicat, precum si persistenta unui deficit foarte ridicat si in 2021 si 2022 au facut ca anumite voci sa dea vina pe criza COVID-19 pentru aceasta situatie. Radacina problemei o gasim insa in perioada 2015-2019, perioada in care deficitul a crescut de la 0.5% din PIB in 2015 la 4.3% din PIB in 2019 (in conditiile unei cresteri economice medii anuale de 4.7%, a treia cea mai mare crestere economica medie din UE). De altfel, Romania a avut cel mai mare deficit bugetar din UE in 2019, an in care mai mult de jumatate dintre tarile UE au avut surplusuri bugetare (inclusiv tari precum Bulgaria si Cehia, iar Polonia a avut un deficit de doar 0.7% din PIB si Ungaria de 2% din PIB). Romania a intrat in criza COVID cu cel mai mare deficit bugetar din UE27 si a iesit din criza in aproximativ aceeasi pozitie.
