Când toată lumea se uita în altă direcție (nu chiar zilnic demisionează directorul principalului serviciu de informații), procurorii de ședință ai DNA din toată țara au primit o adresă din partea conducerii parchetului anticorupție prin care li se cere să abandoneze orice demers de încercare să salveze dosarele care cad sub incidența deciziilor CCR privind prescripția.
Nota (aici integrala), semnata de șefa secției judiciare a DNA, deci de șefa procurorilor de ședință din DNA, Irina Cornelia Munteanu, le cere procurorilor să solicite în instanță încetarea proceselor cu dosare lovite de Decizia 358/2022, să nu mai exercite căi de atac în asemenea dosare și să renunțe la căile de atac deja inițiate.
Adică să se predea fără luptă.
De ce a fost ordonat abandonul?
CCR a stabilit în Decizia nr. 358/2022 că între 2018 – 2022 nu a existat întreruperea prescripţiei penale, deoarece Parlamentul nu a aplicat Decizia CCR 297/2018 care impunea corectarea normei juridice privind prescripția specială (cea care prelungește până la dublu termenul general de prescripție). Deci dosarele în care s-a împlinit prescripția generală ar fi bune de aruncat la coș, din punct de vedere penal.
DNA a reușit să sesizeze CJUE într-un proces la Curtea de Apel Brașov, în încercarea de a mai salva ce se putea salva, adică dosare în care există interese financiare ale UE.
Chiar dacă în unele cazuri vina pentru acest deznodământ aparține și procurorilor care au dormit pe dosare, chiar dacă șansele de succes nu erau din start extraordinare, încercarea de ultimă șansă trebuia făcută.
Până la soluția CJUE, DNA din perioada Crin Bologa a luptat pentru fiecare dosar în instanță. Adică exact ceea ce predă acum DNA sub conducerea lui Marius Voineag.
Nota conducerii DNA face trimitere la concluziile avocatului general al CJUE, apărute în 29 iunie, și care arată că judecătorul nu poate fi obligat să nu aplice deciziile CCR, care reprezintă lege penală mai favorabilă, chiar dacă sunt în joc interesele financiare ale UE, iar prin aplicarea acestor decizii CCR se încalcă dreptul european.
Dar Campos Sánchez-Bordona a recomandat și ca judecătorul să fie lăsat să decidă dacă aplică sau nu deciziile CCR, fără să rişte o sancţiune disciplinară.
Decizia CJUE ar urma să vină pe 10 iulie cel mai probabil, deci mai erau de așteptat doar câteva zile pentru deznodământ.
Nerăbdarea DNA de a se preda și a sacrifica imediat dosarele doar în baza concluziilor avocatului general al CJUE, fără o decizie finală, a generat stupoare mai întâi în sistemul judiciar: “Doar Geani (Stan, fost șef SIIJ și actual judecător CCR – n.red.) a mai retras căi de atac în dosarul Hrebenciuc”.
Dar și la nivelul Comisiei Europene, care nu a înțeles schimbarea bruscă de macaz de la vârful DNA.
De ce ai mai sesizat CJUE dacă nici măcar nu ai răbdare să decidă? Actualul procuror șef DNA dăduse asigurări, la simulacrul de interviu din secția de procurori a CSM,
