Reff & Asociaţii / Deloitte Legal: Noi modificări privind combaterea evaziunii fiscale – implicaţii şi aspecte de clarificat
Alex Slujitoru, Partener, Cătălin Chibzui, Senior Associate, Reff & AsociaţiiÎ Deloitte Legal, şi Ana Săbiescu, Senior Manager, Taxe Indirecte, Deloitte România
La aproximativ patru ani de la expirarea termenului de transpunere a Directivei 1371/2017 privind combaterea fraudelor care vizează interesele financiare ale Uniunii Europene şi la mai bine de un an de la declanşarea de către Comisia Europeană a unei acţiuni împotriva României pentru transpunere incompletă a directivei în cauză, legiuitorul naţional a adoptat Legea 125/2023 privind completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care a intrat în vigoare în data de 25 mai 2023.
Preambulul Directivei 1371/2017 explică, însă, faptul că noţiunea de infracţiuni grave împotriva sistemului comun privind taxa pe valoarea adăugată (TVA), astfel cum a fost instituit de Directiva de TVA 112/2006, se referă la cele mai grave forme de fraudă în materie de TVA, în special frauda de tip carusel, frauda în materie de TVA prin intermediul firmelor-fantomă şi frauda în materie de TVA săvârşită în cadrul unei organizaţii criminale, care creează ameninţări grave la adresa sistemului comun privind TVA şi, prin urmare, la adresa bugetului uniunii.
Noua lege îşi propune să întregească transpunerea directivei prin incriminarea unor noi fapte ce aduc atingere „resurselor bugetului Uniunii Europene”, şi anume orice acţiune sau inacţiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier care au ca efect diminuarea resurselor bugetului Uniunii Europene cu cel puţin zece milioane de euro, în echivalentul monedei naţionale, prin metode precum: utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA; nedivulgarea de informaţii privind TVA, atunci când aceste informaţii trebuie divulgate potrivit legii; prezentarea de declaraţii corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursările de TVA.
Modalităţi de fraudare vizate de noua legislaţie
Cu toate acestea, legea nou adoptată nu specifică ce înseamnă „resursele bugetului Uniunii Europene” ca valoare socială ce trebuie ocrotită, astfel că sintagma respectivă ar trebui interpretată prin raportare la definiţia intereselor financiare ale Uniunii Europene (UE) prevăzută de directivă, aşadar toate veniturile, cheltuielile şi activele care sunt cuprinse, colectate în sau datorate la bugetul UE, la bugetele instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor UE înfiinţate în temeiul tratatelor sau la bugetele gestionate sau monitorizate direct sau indirect de acestea.
Valoarea prejudiciului, de cel puţin zece milioane de euro, în echivalentul monedei naţionale, poate părea la prima vedere foarte ridicată, însă, cum într-un singur caz pot fi luate în calcul mai multe infracţiuni, mai multe acte materiale şi mai multe părţi implicate, aceasta va fi în realitate uşor de atins.
În ceea ce priveşte elementul material, acţiunea sau inacţiunea incriminată trebuie să fie comisă în cadrul unor „scheme frauduloase cu caracter transfrontalier”, noţiune care, din nou, nu este definită de legiuitorul naţional în corpul actului normativ.
Prin urmare, în stabilirea caracterului fraudulos al unor acţiuni sau inacţiuni, vor fi relevante şi prevederile directivei, care are ca scop unificarea legislaţiei europene în ceea ce priveşte acţiunile sau inacţiunile calificate ca fraudă şi care prevede,
