Se înșală amarnic cei care cred că lucrurile vor intra în normal după rebeliunea lui Prigojin. Episodul e doar începutul destrămării unui regim dictatorial, pornit din dorința liderului suprem de a reface imperiul sovietic.
- Cel care s-a ascuns în fața unei tentative de lovituri de stat a fost Putin și nu Zelenski, așa cum se așteptau mulți în zilele de început ale războiului.
- Preluarea controlului, fără să tragă un foc de armă, de către Evgheni Prigojin în orașul Rostov pe Don, a fost un șoc pentru întregul sistem politic și militar.
- Rușii, după multă vreme, au intrat în contact cu realitatea și nu cu o proiecție a minții unui dictator distribuită pe rețelele sociale de armate de troli.
- Putin e un lider umilit și slăbit după episodul de sâmbătă, iar cei care gravitează în jurul lui sunt speriați de moarte.
- Suntem mai aproape ca oricând de sfârșitul războiului. Forțele ucrainene vor profita de degringolada din armata Rusiei, una care se va accentua în viitorul apropiat.
În urmă cu un an și patru luni, întrebarea care străbătea gândurile multor oameni îngrijorați de decizia președintelui rus de a invada Ucraina era cât va rezista Volodimir Zelenski?
Vladimir Putin împreună cu asociații săi pregătiseră un plan ca, în trei zile, tancurile Kremlinului să ajungă în punctele cheie ale Kievului.
În avalanșa de vești pesimiste și opinii ale experților în politică internațională, cum că forțele ucrainene nu pot să reziste prea mult tăvălugului rusesc, personal îmi doream ca militarii din țara vecină să reziste cel puțin două săptămâni, să distrugă un tanc, două, eventual, să doboare un elicopter ca să ciobească aura de invincibilitate pe care o crease propaganda rusă armatei Kremlinului.
KREMLIN. Vladimir Putin i-a promis lui Prigojin că o să-l demită pe Shoigu, ministrul Apărării, iar miliardarul l-a luat în serios și acum așteaptă. Pe canalele de Telegram din Rusia, controlate de Wagner Group, sunt o serie de postări care speculează pe tema înlocuirii șefului armatei ruse – Foto: Hepta.ro
Era important, credeam atunci, pentru eventuala rezistență ucraineană care, în urma unor mici realizări, va avea motivația necesară să continue lupta.
Era important și pentru un eventual guvern din exil care, în urma unor succese militare înregistrate în fața „Imperiului Roșu”, își putea păstra legitimitatea, susținându-i pe cei rămași să lupte în toate felurile posibile pentru a-și recâștiga libertatea.
După un an și patru luni, ceva incredibil s-a întâmplat. Conducerea politică a Ucrainei a rămas pe poziții și coordonează o armată care luptă în continuare pentru eliberarea teritoriul ocupat de ruși.
De asemenea, cel care s-a ascuns în fața unei tentative de lovituri de stat a fost Putin și nu Zelenski, așa cum se așteptau mulți în zilele de început ale războiului.
O lovitură de cuțit în spate
Sâmbătă,
