În vara anului viitor se va termina mandatul actualilor aleşi din instituţiile europene, iar alegerile pentru Parlamentul European din 2024 sunt deja un subiect pe agenda politică din capitalele statelor membre UE. Iar intensitatea preocupării faţă de schimbările la nivelul europarlamentarilor creşte odată cu discuţiile despre aşteptate modificări ale leadershipului Comisiei, Consiliului etc.
Mandatul european început în vara lui 2019 s-a derulat într-un context de crize majore globale şi europene. Pe acest fond, întreaga agendã europeană a fost mereu revizuită, iar liderii Uniunii Europene au încercat mai mult să reacţioneze la situaţiile dificile decât să avanseze o agendã strategică.
Forţele eurosceptice au crescut considerabil în mai multe state membre, acţionând acum şi mai coordonat la nivel european. Odată cu ieşirea Marii Britanii din UE, motorul franco-german a trebuit să-şi reafirme iarăşi opţiunile de lider al construcţiei europene, fapt reflectat constant în abordările Uniunii Europene. Datorită invaziei ruse în Ucraina, problema securităţii Europei s-a impus pregnant pe agenda publică europeană. Pacea şi stabilitatea din Europa, care atâţia ani au contribuit la creşterea ei economică şi au constituit un adevărat brand al procesului integrării europene, au fost puternic şi grav bulversate. A fost nevoie de răspunsuri rapide şi eficiente, ceea ce a developat capacitatea administrativă şi politică a Uniunii Europene.
Gândurile cetăţenilor europeni nu se îndreaptă doar către stările şi trăirile prezente, ci şi către viitor, întrebându-se ce se va întâmpla în perioada următoare. Desigur, alegerea eurodeputaţiilor este importantă, dar atenţia experţilor se îndreaptă mai ales asupra noii Comisii Europene. Paradoxal, posibile transformări ale structurii instituţionale şi decizionale în UE preocupă mai pe larg liderii şi grupările politice, pe când cetăţenii sunt mai interesaţi de viitoarea agendă politică europeană după 2024, de felul în care politicile europene le vor afecta viaţa individuală şi comunitară.
Ţările membre UE, sectorul de afaceri, mediul academic, dar şi societatea civilă, caută încă de acum să descifreze narativa următoarei etape de evoluţie. Desigur, dacă totul merge conform programului electoral european, ar fi posibil ca în septembrie 2024 să fie prezentate oficial prioritãţile viitorului preşedinte al Comisiei Europene. Acesta va fi momentul când vom avea o informare extinsă asupra opţiunilor despre politicile europene care ar urma să fie susţinute politic şi financiar, relevând calea strategică a Uniunii Europene. Dupã publicarea principalelor direcţii de acţiune, se va intra în detalii pentru a identifica propunerile de schimbări care vor apărea la nivelul fiecărei politici sectoriale europene şi ce calităţi ar necesita Direcţiile Generale ale Comisiei Europene cu atribuţii de implementare, dar şi adaptările pe care vor trebui să le realizeze capacităţile administrative ale statelor membre.
Referindu-ne la viitoarea Comisie Europeană, avem mai multe întrebări, venite în special din realitate vieţii cetăţeanului european: -va fi preferată o abordare tehnică, minimalistă, de iniţiere a legislaţiei pe bandă rulantă sau se va schimba paradigma, ţînând seama de realitatea unei Uniuni Europene care tot aspiră să-şi redefinească identitatea? -vor fi propuse politici europene pornite de la o viziune a societăţii europene şi o strategie adecvată necesară implementării?
