Opinie Daniel Anghel, Partener PwC România: Supraimpozitarea şi impozitul progresiv, două teme false de dezbatere ale momentului. Cum poate fi corectat dezechilibrul bugetar
Supraimpozitarea salariilor ”mari” este o temă falsă ca, de altfel, întreaga discuţie despre impozitarea progresivă. În primul rând, supraimpozitarea vehiculată nu are sens economic sau social: nu ar aduce încasări la buget care să rezolve măcar parţial situaţia dificilă a deficitului şi nici nu ar genera echitate între contribuabili, atâta timp cât este pus arbitrar un prag fără nicio modelare economică pentru a-l justifica.
În al doilea rând impozitarea progresivă nu poate fi introdusă în viitorul apropiat fără o reformă solidă a administraţiei fiscale care, în condiţiile actuale, nu este pregătită să gestioneze milioane de declaraţii şi nici fără un studiu care să indice variantele optime de impozitare pentru economia locală.
Aşa cum mediul de afaceri a susţinut repetat, fără o analiză temeinică a sistemului fiscal, fără o reformă serioasă şi fără implementarea de tehnologie în administrarea fiscală, schimbările în fiscalitate nu vor aduce beneficii.
Orice dezbatere despre o viitoare modificare a fiscalităţii din România ar trebui să aibă în vedere aceste scopuri: creşterea echităţii fiscale şi a încasărilor bugetare prin reformarea administraţiei fiscale şi analiza legislaţiei pentru a mări baza de impozitare. Însă aceste lucruri sunt cunoscute la nivel guvernamental, ele fiind incluse în PNRR la capitolul reforma fiscală, unde sunt prevăzute etape şi jaloane de îndeplinit.
Unul dintre paşii asumaţi prin PNRR este o analiză a sistemului fiscal realizată de Banca Mondială (BM). Raportul întocmit de instituţia internaţională urmează să fie utilizat în deciziile de politică fiscal bugetară, întrucât PNRR nu conţine măsurile concrete pe care le va lua guvernul, ci obiectivul pe care trebuie să-l atingă, respectiv majorarea veniturilor bugetare cu 3 puncte procentuale din PIB până în 2026 prin reforma sistemului fiscal.
Ce prevede însă PNRR este termenul până la care BM avea de transmis documentul de analiză autorităţilor române, termen care s-a împlinit încă de la finalul anului trecut. Ne aflăm la patru luni distanţă, iar raportul nu a fost publicat oficial, dar a apărut în presă fără să fie negat de autorităţi.
Documentul are o serie de recomandări pentru potenţialele reforme ale cadrului politicii fiscale, dar subliniază că nici una dintre reformele fiscale propuse nu poate fi realizată fără reforma şi digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Principalele recomandări ale BM vizează reformarea impozitării veniturilor din muncă cu luarea în considerare a introducerii unei rate progresive a impozitului pe venitul personal pentru veniturile din muncă, precum şi cu eliminarea diverselor excepţii, scutiri care îngustează baza de impozitare, reformarea impozitării veniturilor din capital pentru a creşte eficienţa şi echitatea, îmbunătăţirea impozitării proprietăţii prin trecerea de la un sistem bazat pe suprafaţă la un sistem bazat pe valoarea de piaţă, reformarea stimulentelor privind impozitul pe profit pentru a îmbunătăţi eficienţa şi transparenţa (de exemplu simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare şi dezvoltare la o singură deducere îmbunătăţită), reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent, 88.500 euro) şi eliminarea cotelor reduse de TVA.
Mai mult,
