Riscurile lui Ciolacu, de la „Marcele, fă-te că lucrezi!”, la explozia capului și minimul concret
Noul premier este frenetic. Premierul Duracell: discuții cu sindicatele, grupuri de lucru, primele OUG în lectură, mulțime de planuri avansate, război socialist cu adaosul comercial, mobilizarea bugetarilor. A împins chiar și miniștrii care stăteau pitiți, precum dl Budăi, să vorbească cu sidicatele.
Gata, frate, țară e condusă! De parcă PSD ar fi câștigat ieri alegerile din Opoziție, nu ar veni tot de la guvernare, în cam aceeași coaliție.
E greu, spre imposibil de înțeles ce a împiedicat coaliția să facă deja ce pretinde că face acum. Că doar dl Ciolacu însuși nu prididea cu laudele la premier și nici nu e credibil că UDMR punea frână României și, cu maghiarii plecați, limita e doar cerul.
De fapt, dl Ciolacu livrează ceea ce poate livra – imagine. Multă imagine calculată, calibrată pe așteptările majorității electoratului: accesiblitate, modestie până la smerenie, mobilizare, autoritate, un pic de mână forte place românilor, să aibă satul câini, cum ar veni.
Este foarte clar că dl Ciolacu are o linie precisă de comunicare, căreia îi sunt subsumate toate acțiunile: “un om dintre oameni”, cum a punctat ministrul Oprea, și, nu-i așa?, pentru oameni.
Diferența dintre domnia sa și mulți alți politicieni, posibil chiar cheia succesului de până acum, este că dl Ciolacu nu și-a angajat consultanți ca să-i învețe meserie, ci ca să-i asculte. Se vede clar că ține linia de comunicare, nu o ia pe câmpii, calculează fiecare vorbă și reacție.
Alte diferențe sunt că știe să aibă răbdare și nu este arogant. Ambele îl scutesc de pripeli, demonstrații de forță și pusee de orgoliu.
A plecat la drum subestimat, ceea ce l-a ajutat enorm, nu s-a grăbit, nu o face nici acum, să răstoarne prezumția și și-a atins toate obiectivele politice deocamdată.
Cel mai mare pericol pentru dl Ciolacu stă în ceea ce i-a mâncat pe aproape toți ceilalți politicieni mai ales din PSD: să-l ia capul și să-i explodeze.
Să aibă senzația că e pe cupola lumii, că poate orice și că trebuie doar să întindă mâna pentru a apuca, că nu mai trebuie să asculte de consultanți.
Dar nu e singurul pericol.
Evident nu are cum să livreze conform campaniei de imagine. Dar nici nu își poate permite să nu livreze nimic concret, palpabil. Și un rezultat concret, palpabil până la alegeri, ar fi intrarea în Spațiul Schengen.
Vara începe și anul acesta cu cozi imense la intrarea în Grecia, cozi în care majoritari sunt românii. Imaginați-vă ce efect ar avea ca anul viitor, cu câteva luni înainte de alegeri, ele să dispară și de la București la Salonic să nu oprim motorul decât în benzinărie.
La fel cozile de camioane, iar cei care călătoresc la și de la munca în UE să nu mai stea la cozile controlului de pașapoarte și să pășească pe sub poarta mare pe care scrie Schengen în rând cu restul europenilor.
