Audieri miniştri. Burduja (propus la Ministerul Energiei) susține că România are o datorie față de Republica Moldova și că „trebuie să-i ajutăm pe fraţii noştri de peste Prut”
România se confruntă cu o trilemă energetică, având trei deziderate care nu se pot îndeplini întotdeauna în acelaşi timp: România sigură, România verde şi România competitivă, a declarat, miercuri, la audierea în comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului, Sebastian Burduja, propus pentru conducerea Ministerului Energiei.
„România, şi nu doar România, se confruntă cu o trilemă energetică. Deci, avem trei deziderate care nu se pot îndeplini întotdeauna în acelaşi timp. Pe de o parte, siguranţă, şi eu numesc asta România sigură, în care ne asigurăm securitatea, resurse energetice, dar, pe de altă parte, e România verde, deci o energie cât mai curată. Şi, în al 3-lea rând, România competitivă, deci un preţ al energiei cât mai redus. Cu această trilemă, repet, nu ne confruntăm doar noi, se confruntă orice economie de piaţă liberă, orice economie europeană, în principal”, a spus Burduja.
El a subliniat că România „are principala datorie de a asigura securitatea energetică pentru cetăţenii ei”, acesta fiind deziderat cu atât mai important în contextul actual geo-politic.
„Asta înseamnă că trebuie să insistăm pe producţia autohtonă de energie din surse diversificate şi, de asemenea, pe acces la surse externe cât mai diverse, pentru a nu depinde de un singur furnizor”, a explicat ministrul propus.
Pe de altă parte, Burduja a menţionat că „avem o datorie faţă de Republica Moldova”, care a fost îndeplinită în perioada recentă şi „trebuie să continuăm să-i ajutăm pe fraţii noştri de peste Prut”.
Al doilea deziderat, stabilit la nivel european, este cel legat de energia verde, iar România se numără printre statele care şi-au îndeplinit ţinta Fit for 55.
„Al 2-lea deziderat, şi n-avem cum să-l ignorăm, pentru că el este stabilit la nivel european, la nivel global, este energia verde. Asta a însemnat, mai ales în trecut, şi un cost mai mare al energiei. Sigur că noile tehnologii au însemnat şi acces la un cost mai scăzut pentru tehnologiile verzi. România este printre statele care şi-au îndeplinit ţinta Fit for 55. Asta înseamnă că minimum 24% din producţia internă de energie este din energie verde, dar bineînţeles că avem marea provocare de a atinge neutralitatea climatică la nivelul anului 2050 şi asta este o provocare nu doar pentru noi ci şi pentru toate ţările care au aderat la acest acord şi care au în vedere abordarea provocărilor legate de schimbările climatice. România este norocoasă din acest punct de vedere, pentru că avem un potenţial al energiei verzi foarte ridicat, de la zona de hidro până la energie solară, energie bazată pe hidrogen, unde România este printre statele care au o cercetare foarte competitivă şi, nu în ultimul rând, energie eoliană”, a afirmat Sebastian Burduja.
El a subliniat că Ministerul Energiei are un parteneriat cu Banca Mondială, fiind făcut recent un studiu amplu, care a estimat potenţialul eolian pe offshore la 76 de GW, atât fix, cât şi plutitor, un potenţial care trebuie explorat şi exploatat.
În ceea ce priveşte capacităţile bazate pe cărbune,
