La ora trei fără zece dimineața, în ziua de 6 iunie, o porțiune din zidul lacului de acumulare de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer de către forțele ruse, care au minat hidrocentrala pe parcursul anului trecut. Acțiunea a avut ca scop încetinirea operațiunilor militare ucrainene, provocând, însă, o catastrofă umanitară fără precedent pe teritoriul Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial. Ce l-a determinat pe liderul de la Kremlin să ia decizia criminală?
- Pentru prima dată de la începutul invaziei, alarmele antiaeriene au sunat la Moscova fără a fi un exercițiu, iar populația s-a grăbit spre adăposturi.
- Imaginile cu dronele care pluteau deasupra orașului, mesajele de teamă ale oamenilor și încetineala cu care militarii au înlăturat pericolul a adus și mai multă neîncredere în spatele frontului.
- Războiul se desfășoară efectiv și pe teritoriul Rusiei, provocând haos printre militari și declanșând un val de refugiați pentru care autoritățile locale nu prea au resurse.
- Se observă o schimbare radicală atât în ce privește relațiile de putere din interiorul Kremlinului cât și o degradare accelerată a susținerii pentru război din partea opiniei publice.
- Distrugerea barajului de la Nova Kahovka e decizia unui lider bolnav, care și-a pierdut simțul realității și nu mai are soluții.
Informația – chiar dacă poate fi o exagerare, nefiind confirmată și din alte surse – descrie destul de bine starea de spirit a președintelui Rusiei, care în ultimele săptămâni a asistat neputincios la deteriorarea fără precedent a situației de pe front, dar și a regimului său politic.
O serie de evenimente spectaculoase și neașteptate au început să se deruleze din primele zile ale lunii mai.
Două drone au survolat Palatul Kremlinului din centrul Moscovei, cu o săptămână înainte de marea paradă de Ziua Victoriei, o sărbătoare care preamărește forța armatei ruse.
Una dintre ele a lovit cupola clădirii Senatului, cea mai impozantă din complexul ce domină Piața Roșie, acolo unde se află și birourile președintelui.
Atacul neasumat de forțele ucrainene a reprezentat primul semn că războiul a ajuns în inima Rusiei, creând stări de uimire și de teamă printre locuitorii capitalei.
MOSCOVA. O dronă surprinsă de camerele de supraveghere cu puțin timp înainte de a lansa un proiectil asupra Kremlinului – Foto: Twitter
Drone pe cerul Moscovei
Un alt eveniment surprinzător s-a petrecut în zilele de 22 și 23 mai, atunci când două grupări paramilitare formate din opozanți ruși, antrenați în Ucraina, au atacat un post de grăniceri și câteva localități din regiunea Belgorod, Rusia.
Forțele Moscovei resping atacul, partizanii se retrag, promițând că se vor întoarce curând, dar raidul provoacă furia lui Putin, arătând lumii că armata Kremlinului e vulnerabilă la granițe și nu mai are resurse militare pentru a-și apăra teritoriul.
O săptămână mai târziu,
