Sorin Pâslaru, ZF: Aşa cum se aştepta, ritmul de creştere a economiei s-a înjumătăţit. Acum e momentul unei decizii curajoase a BNR – reducerea dobânzii de referinţă, ca semnal pentru reluarea investiţiilor
Institutul Naţional de Statistică a venit în sfârşit cu vestea: creşterea economică s-a diminuat pe primul trimestru la plus 2,3% faţă de plus 4,7% pe tot anul 2022, dar important este că economia rămâne pe plus.
Iată că şocul dobânzilor, al preţurilor la energie şi la alimente a fost până la urmă atenuat. Trimestrul I al anului, chiar dacă este pe un plus sezonier de doar 0,1% faţă de trimestrul IV al anului anterior, este conform aşteptărilor.
Cea mai importantă consecinţă a încetinirii economiei pe primul trimestru este scăderea veniturilor bugetare sub cele estimate şi deci un deficit bugetar dublu faţă de cel prognozat. Marile companii deocamdată nu se dau semne că sunt afectate, probabil şi pentru că sunt bine căptuşite cu profiturile din anul de excepţie 2022.
Deci consecinţele inflamării inflaţiei şi dobânzilor se văd mai acut ori la stat prin evoluţia proastă a încasărilor bugetare ori la salariaţi pentru că pierd puterea de cumpărare. Probabil şi micile companii se confruntă cu dificultăţi în această perioadă. Când economia se răceşte, extremităţile îngheaţă primele. Ca într-un sistem sangvin, capilarele, unde e nevoie de presiune, sunt cele care rămân primele fără sânge, deci PFA-urile, microîntreprinderile şi micile SRL-uri arată primele slăbiciune.
Acum întrebarea este ce va fi în trimestrele următoare. În contextul scăderii semnificative a inflaţiei în aprilie, de la 14% la 11% rată anuală, o scădere a dobânzilor la credite ar fi primul semn că există posibilitatea unei reluări a creşterii economice fără trecerea prin recesiune.
Deja sunt bănci mari în piaţă care vin cu oferte pentru creditele ipotecare la jumătate faţă de inflaţie, ceea ce înseamnă că au „foame” de business. Aceasta este până la urmă soluţia pentru orice ieşire dintr-o situaţie de încetinire a economiei: să pui banii la lucru.
Se enunţau în aceste coloane în urmă cu o lună cei trei piloni pe care se poate sprijini economia pentru relansare: lichiditatea din bănci, capitalizarea firmelor private româneşti şi fondurile europene.
Dacă buna capitalizare a firmelor private contribuie la menţinerea salariilor şi a puterii de cumpărare, atât cât este aceasta în România, şi la păstrarea unui nivel al investiţiilor, băncile încep deja să iasă din carapace şi să vină cu oferte mai atractive de finanţare. Deocamdată pe credite imobiliare, dar vor urma şi pe alte linii de business.
Competiţia din sistemul bancar, chiar dacă încă insuficientă, şi între companiile private locale pentru a ocupa poziţii prin investiţii tocmai în perioadele mai dificile poate fi sursa de reluare a creşterii economice. La acestea se adaugă şi un climat care se dovedeşte atractiv pentru investiţii străine în condiţiile în care multinaţionale precum Nokian (anvelope) îşi transferă businessul din Ucraina sau Rusia în România.
În context, şi mai mult curaj ar fi căpătat actorii din economie să treacă la investiţii dacă BNR ar fi redus cu măcar 0,25% dobânda de referinţă la şedinţa de politică monetară de săptămână trecută. Oricum ştiau că inflaţia scade semnificativ în această lună ca urmare a efectului de bază şi oricum dobânda de referinţă de 7% este mult sub inflaţie,
