Reorganizarea administrativă a României, analiză detaliată: Cum să evităm eșecul descentralizării din 2013

A. Comentatormai 18, 2023

1 2 minutes read

Reorganizarea administrativă a României, analiză detaliată: Cum să evităm eșecul descentralizării din 2013

Reorganizarea administrativă a României este o dezbatere care revine în spațiul public, după eșecul descentralizării din 2013.

Iată ce scrie Dumitru Sandu, de la Universitatea București, despre noile județe ca subregiuni funcționale:

”Dezbaterea fundamentată asupra reorganizării administrative este bine-venită în spațiul public. Ideea că mai amânăm până după alegerile din 2024 este o formă de politicianism. De ce nu am testa calitatea partidelor și a politicienilor în funcție și de modul în care se raportează la probleme majore ale țării? Crizele cumulate, în care se află România, au parte din rezolvare și în discutarea și soluționarea adecvată a problemelor legate de superfragmentarea administrativă, decalajele mari de nivel de viață între diferite categorii de localități sau regiuni.

Fără a intra aici în detalii de argumentare este suficient să menționăm că în România se trăiește cu atât mai prost cu cât localitatea de rezidență este mai mică. Mortalitatea infantilă, spre exemplu, în comunele de sub 2000 de locuitori, era în perioada 2016-2018 de aproximativ 10,2‰ comparativ cu 7,3‰ în comunele de peste șase mii de locuitori, sau de 4,4‰ în orașele mari de peste 200 mii de locuitori. Și exemplele pot continua, pe aspecte diferite și pe categorii de unități teritoriale diferite.

Câteva dintre ideile recent formulate de deputatul independent Tudor Benga, referitoare la reorganizarea administrativă în România, merită toată atenția. Pornind de aici se poate proceda spre depășirea unora dintre obstacolele marelui eșec în adoptarea proiectului de descentralizare din 2013. Noile județe propuse către domnia sa sunt, majoritar, subdivizări ale regiunilor de dezvoltare propuse de către CONREG (Consiliul Național pentru Regionalizare) în 2013. Noile județe Moldova de Nord și Moldova Centru sunt, în fapt, o segmentare a regiunii de dezvoltare Nord-Est, în varianta propusă în 1997 prin „Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România” (Hansen et al. 1997). La fel, diferențierea între regiunea Carpaților de Curbură și Dobrogea reprezintă o segmentare a regiunii de dezvoltare Sud-Est. Nu reiau aici harțile și detaliile (Sandu 2013). În primă fază cred că trebuie atent discutate principiile de structurare a mult-amânatei reorganizări.

Înlocuirea vechilor județe (NUTS 3, în terminologie a Uniunii Europene) cu regrupări de județe rezolvă multe dintre problemele care au dus la eșecul, menționat din 2013. Ar fi evitată, în acest fel, revederea Constituției care prevede, la articolul 3, că România este organizată administrativ pe comune, orașe și județe. În felul acesta, partidele politice și Parlamentul ar pierde justificarea că „reorganizarea administrativă se face greu, trebuie modificată Constituția”. Altele sunt motivele pentru care reorganizarea administrativă și descentralizarea nu convin politicienilor – pierderea de voturi, subminarea clanurilor din administrație etc.

Noile județe vor trebui concepute în așa fel încât să respecte nu numai principiul de asigurare a identităților regionale ci și pe cele referitoare la funcționalitatea economică și administrativă. Înainte de a desena hărți care aduc voturi este necesar să fie afirmate și argumentate principii de asigurare a funcționalității multiple a regiunilor de tip NUTS 2 (regiuni de dezvoltare) și NUTS 3 (județe).

» Citește în continuare articolul

A. Comentatormai 18, 2023

1 2 minutes read