Opinie Ruxandra Târlescu, Partener PwC România: Tranziţia de la asistenţa medicală clasică la medicina predictivă: Instrumentele există, dar încă lipseşte reţeta ce poate genera schimbarea. Care sunt provocările?
Tehnologia, cantităţile uriaşe de informaţii şi progresele în domeniul ştiinţei datelor creează oportunităţi de predicţie, prevenire şi personalizare a tratamentelor care altădată erau imposibil de imaginat. Chiar şi o estimare pesimistă arată că potenţialele economii anuale obţinute prin utilizarea medicinei predictive s-ar ridica 26 de miliarde de dolari la nivel mondial, arată un raport al strategy&, departamentul de strategie globală din reţeaua PwC.
Cercetătorii americani au descoperit că utilizarea diagnosticelor moleculare de precizie sau a farmacogeneticii pentru şase afecţiuni comune – cancer, diabet, boli de inimă, hipertensiune, boli pulmonare şi accident vascular cerebral – are un potenţial enorm de prevenire a bolilor prin identificarea persoanelor cu risc şi prin facilitarea terapiei profilactice.
Astfel, o reducere cu 10% a incidenţei bolilor prin medicina predictivă în următorii 50 de ani ar genera o valoare economică cuprinsă între 33 şi 114 miliarde de dolari, în funcţie de afecţiune, sub forma unor vieţi mai lungi şi mai sănătoase, arată analiza PwC.
Ce presupune tranziţia către medicina predictivă?
Un sistem de sănătate predictiv bine dezvoltat presupune o îndrumare medicală a populaţiei integrată în viaţa de zi cu zi. Aceasta ar cuprinde o înţelegere a predispoziţiei genetice a individului la boală şi a factorilor de risc, a markerilor epigenetici şi a biomarkerilor relevanţi, a măsurilor preventive, cum ar fi scanările şi monitorizarea regulată a sănătăţii şi a stării de bine. Iar atunci când indivizii se îmbolnăvesc, aceştia ar primi mai repede tratament, într-un mod mai precis şi cu rezultate mai bune şi mai puţine efecte secundare. Acordarea de îngrijiri s-ar extinde dincolo de rolurile tradiţionale din domeniul sănătăţii, pentru a include specialişti din domenii adiacente, cum ar fi nutriţia şi fitnessul.
Într-adevăr, medicina a făcut progrese prin îmbunătăţirea capacităţii de a oferi medicamentul potrivit pacientului, la momentul potrivit, însă încă se concentrează în mare măsură pe îngrijirea specializată a persoanelor care sunt deja bolnave. Totuşi, 150 de directori din domeniul sănătăţii intervievaţi în cadrul sondajului PwC „Future of health” au fost aproape în unanimitate de acord că până în 2035 asistenţa medicală se va centra pe nevoile pacienţilor şi va fi personalizată, digitalizată şi preventivă, cu soluţii de asistenţă medicală integrate perfect în viaţa de zi cu zi.
Prin intermediul analizei datelor, inteligenţei artificiale şi învăţării automate, informaţiile pot fi valorificate pentru a prezice şi a preveni bolile, a cerceta şi dezvolta produse farmaceutice şi abordări terapeutice precise, dar şi pentru a evalua eficienţa medicamentelor şi a tratamentelor. Această nouă abordare va permite intervenţia într-un stadiu timpuriu şi mai puţin costisitor, evitând diagnosticele eronate şi tratamentele greşite. Totodată, va deschide o nouă etapă pentru perfecţionarea, cercetarea şi dezvoltarea medicamentelor şi diagnosticelor.
De asemenea, un sistem de sănătate predictiv ar putea să valorifice sistemele de monitorizare la domiciliu, dispozitivele şi aplicaţiile digitale pentru sănătate, toate acestea având potenţialul de a creşte considerabil cantitatea de date în timp real care pot fi utilizate în scopuri de prevenire. De exemplu, în august 2022, guvernul SUA a acordat cercetătorilor 37 de milioane de dolari pentru a studia dacă un Apple Watch şi o aplicaţie iPhone corespunzătoare pot contribui la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale.
