Banca austriacă sancționată de Kiev, afaceri cu ”criptomonede” în România. Adrian Vasilescu: Nici BCI nici băncile naționale nu recunosc partea de monedă
O bancă austriacă activă și în România anunță că este prima mare bancă tradițională din Europa care oferă clienților active digitale în parteneriat cu o platformă de exchange online, având sediul tot la Viena.
L-am întrebat pe Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR, care e poziția Băncii Naționale față de băncile comerciale care își manifestă deschiderea către operațiuni cu criptomonede?
-Cei care își manifestă deschiderea o fac pe cont propriu, chiar dacă sunt bănci, a spus Adrian Vasilescu. Problema este că Fed, Banca Centrală Europeană, Banca Națională a României și multe alte bănci naționale nu recunosc denumirea de criptomonede, pentru că nu recunosc în această denumire partea de monedă. Să o spunem foarte clar: aceste cripto-active nu sunt monede. Ca să fie monede, ar trebui să îndeplinească o serie de condiții, între care să fie reglementate, să fie condiționate și supravegheate, să aibă o stabilitate și multe altele. Ele nu sunt monede, sunt cripto-active, ca acțiunile tranzacționate online. Sigur că aceste active pot fi mijloc de plată. Încă din zorii istoriei, sau chiar înainte de istorie schimburile s-au făcut pe anumite obiecte, că au fost săgeți, bucăți de fier, o bucată de aramă, chiar bucăți de argint și de aur, tot felul de animale domestice, scoici, multe alte. Dar bani pot fi doar banii, doar moneda.
–Dacă sunt promovate aceste active sub denumirea de criptomonede, are Banca Națională are puterea să sancționeze această formă de publicitate?
-BNR a atras atenția în comunicate de presă, a fost chiar și o dezbatere la Banca Națională pe tema asta. Băncile centrale și Fed și Banca Centrală Europeană au comunicat că, în opinia lor, aceste active nu sunt monede. Banca central nu poate să dea verdicte, să interzică. Dacă sunt operațiuni comerciale premise de legislație…
-Există riscul ca aceste active să fie folosite pentru a evita controale, pentru a ocoli embargoul, pentru a ascunde anumite operațiuni, dacă domeniul nu e reglementat la fel ca circulația banilor?
-Există riscul de folosire a acestor active pentru a scăpa controlului, fie fiscal, fie legat de circulația banilor. Este un risc legat de transparență și de posibila alimentare a infracționalității, pe care însă nu are cum să-l gestioneze Banca Centrală. Sunt și bănci centrale care fac demersuri ca aceste cripto-active să fie reglementate, să fie controlate, pentru că tranzacțiile sunt o nebuloasă, plină de multe necunoscute, sunt multe fraude și fluctuații imense. Cripto-activele pot genera pierderi imense de bani, adică valoarea unei astfel de acțiuni urcă cu 60% într-o lună și coboară cu 70% în luna următoare.
-În cazul conflictului din Ucraina, autoritățile de la Kiev acuză aceeași bancă austriacă de finanțarea războiului, pentru că își continuă operațiunile din Rusia. Vorbim de banca-mamă a unei bănci din România. Cine supraveghează respectarea sancțiunilor europene față de Rusia?
-Nicio bancă din România nu încalcă embargoul, indiferent ce fac băncile din Austria. Dacă eu sunt acționar la o bancă, sunt acționar și atât. Banca are obligația de a-mi da niște dividende și de a gestiona bine acțiunile.
