Conflictul Rusia-Ucraina lasă Europa cu sechele. Odată cu datoriile cresc şi împrumuturile pe piaţa externă
În Europa de Est, impactul financiar al războiului declanşat în urmă cu 14 luni de Vladimir Putin împotriva Ucrainei este în creştere: acordare de subvenţii pentru energie, întărirea armatelor, cheltuieli pentru găzduirea, educaţia şi hrana refugiaţilor. Pentru a plăti aceste facturi, vecinii Ucrainei apelează mai mult ca oricând la pieţele internaţionale de finanţare a datoriilor.
Guvernele din estul Europei au împrumutat deja aproape 32 de miliarde de dolari anul acesta, triplu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor analizate de Bloomberg. Şi pentru prima dată în ultimii 12 ani, trei ţări din estul Europei – Polonia (9 miliarde de dolari), România (6 miliarde de dolari) şi Ungaria (5 miliarde de dolari) – se situează în primele cinci state emergente care se împrumută de pe pieţele externe, potrivit Rador.
Un împrumut de pe pieţele de obligaţiuni a devenit mult prea costisitor – chiar şi pentru guvernele cu rating ridicat precum cele din Europa de Est – după ce băncile centrale din întreaga lume au crescut rapid ratele dobânzilor în ultimul an. Polonia, de exemplu, plăteşte 5,5% dobândă pe an pentru noua emisiune de obligaţiuni pe 30 de ani. În 2021, aceeaşi obligaţiune s-ar fi vândut cu mai puţin de 4%.
Nota de plată a dobânzilor în creştere nu va face decât să sporească deficitele bugetare ce au înregistrat deja o creştere vertiginoasă în regiune, precum şi să exercite o presiune mai mare asupra autorităţilor financiare. În plus, dacă invazia Rusiei în Ucraina se va prelungi sau se va intensifica şi vor fi necesare cheltuieli şi mai mari ce vor fi finanţate prin emitere de datorie în regiune, investitorii străini ar putea să nu fie la fel de dispuşi să absoarbă obligaţiunile suplimentare care inundă piaţa.
Semnale de îngrijorare
Există semnale că investitorii devin deja uşor reticenţi. Obligaţiunile în dolari ale Poloniei se tranzacţionează acum la randamente similare celor ale unor ţări considerate mult timp mai riscante: Filipine, Indonezia şi Uruguay.
Sergey Dergachev, şeful diviziei pentru datoriilor corporative ale pieţelor emergente la Union Investment Privatfonds GmbH din Frankfurt, spune că nu poate detecta până acum niciun cost suplimentar ce ar putea fi adăugat de investitori pentru obligaţiunile din regiune. Dar, spune el, „situaţia depinde foarte mult” de lucruri greu de anticipat, cum ar fi evoluţiile de pe teren în Ucraina, ceea ce înseamnă că o deteriorare a condiţiilor de finanţare „nu poate fi ignorată, din păcate”.
Deficite umflate
Deficitul bugetar al Europei de Est se va expanda la 4,3% din produsul intern brut al regiunii în acest an, în creştere de la 1,3% faţă de 2021, potrivit estimărilor analiştilor Bloomberg.
„Războiul loveşte deficitele bugetare din ambele direcţii”, spune Daniel Wood, manager de portofoliu de instrumente cu venit fix la William Blair International. „Scade creşterea economică, ceea ce reduce colectarea veniturilor pentru guvern, iar din punctul de vedere al cheltuielilor, este necesar ca guvernele să îi ajute pe cei care sunt puternic afectaţi de costul vieţii”.
Reorientarea către pieţele externe pentru finanţarea datoriilor are loc în timp ce inflaţia face ravagii în economiile est-europene.
