Ministrul ucrainean de Externe nu va fi prezent la Bucureşti la Conferinţa privind Securitatea Mării Negre, dar va interveni online
Kuleba a avut o convorbire, miercuri, cu ministrul Bogdan Aurescu, context în care Dmitro Kuleba a prezentat informaţiile recente privind seria de crime de război şi de atrocităţi comise de forţele ruse împotriva militarilor ucraineni, inclusiv descoperirea de dată recentă a cazurilor de execuţii atroce prin decapitare a prizonierilor de război ucraineni, a precizat MAE.
În acest context, „din dispoziţia expresă a preşedintelui Zelenski”, ministrul Kuleba este nevoit să rămână la Kiev pentru a se concentra pe gestionarea situaţiei de securitate şi a demersurilor de tragere la răspundere a Rusiei pentru aceste fapte abominabile în relaţie cu partenerii internaţionali şi la nivelul instituţiilor multilaterale. Cei doi oficiali au stabilit ca ministrul Kuleba să realizeze o vizită bilaterală la Bucureşti în perioada următoare.
Şeful diplomaţiei ucrainene a prezentat situaţia de securitate la zi, cu ultimele evoluţii şi evaluări din teren, menţionând nevoile imediate ale populaţiei, grav afectată de atacurile forţelor armate ruse. Ministrul Kuleba a transmis aprecierile deosebite ale autorităţilor ucrainene, „care sunt satisfăcute de sprijinul constant oferit de România şi de susţinerea arătată Ucrainei, pe toate palierele relevante şi prin toate mijloacele solicitate”.
Ministrul Aurescu a condamnat „în termenii cei mai fermi” atrocităţile comise de Rusia, inclusiv cele foarte recent descoperite şi a reconfirmat solidaritatea şi implicarea activă a României în toate eforturile de izolare a Federaţiei Ruse în plan internaţional şi de susţinere a iniţiativelor de tragere la răspundere, prin intermediul instrumentelor de drept internaţional, a
responsabililor ruşi vinovaţi pentru crimele comise în Ucraina.
El a mulţumit omologului ucrainean pentru „dialogul constant, permanent (…) avut în ultimele luni şi pentru implicarea sa personală în facilitarea efectuării, în condiţii de siguranţă, a măsurătorilor tehnice pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării”.
Cei doi miniştri au discutat, totodată, despre paşii următori în acest proces, respectiv interpretarea datelor culese la nivelul instituţiilor responsabile şi, ulterior, evaluarea dacă a existat un impact de mediu, precum şi stabilirea unor concluzii factuale, pe baza cărora vor putea fi decise eventuale măsuri în plan bilateral.
Referitor la subiectul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii româneşti din Ucraina, respectiv comunităţii ucrainene din România, miniştrii Aurescu şi Kuleba s-au referit la dialogul instituţional la nivel de experţi între cele două ţări, care s-a desfăşurat în baza celor convenite între cei doi miniştri de Externe în luna ianuarie, „în vederea obţinerii de rezultate concrete, în ceea ce priveşte prezervarea şi promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparţinând celor două comunităţi”.
Evocând demersurile recente ale Chişinăului de implementare a deciziilor Curţii Constituţionale din Republica Moldova privind denumirea corectă a limbii oficiale a acestui stat – limba română, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat solicitarea ca autorităţile ucrainene să adopte măsurile necesare pentru recunoaşterea inexistenţei aşa-zisei „limbi moldoveneşti”.
Şeful diplomaţiei române a evocat, totodată, facilitarea, de către ţara noastră, a exportului a aproape 15 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole din Ucraina. Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să ofere
întregul sprijin posibil Ucrainei în acest sens,
