Ligia Deca: Şcolile de corecţie nu sunt o soluţie. Religia poate fi o disciplină la examenul de Bacalaureat
Şcolile de corecţie nu sunt o soluţie, iar Religia poate fi o disciplină la examenul de Bacalaureat sunt concluzii preliminare transmise miercuri de ministrul Educaţiei, Ligia Deca, la finalul unor dezbateri-maraton la Comisia de educaţie a Camerei Deputaţilor, la care au participat reprezentanţii cultelor. . religioase, ai profesorilor și inspectorilor școlari.
„Sa discutat și în această după-amiază care pot fi măsurile practice, pragmatice pentru combaterea violenței în școli. Sa agreat, inclusiv aici, că exmatricularea fără drept de reînmatriculare sau așa-numitele școli de corecție nu sunt soluții care să rezolve cauzele problemelor. Am discutat alte tipuri de soluții care ar putea ajuta, inclusiv echipe multidisciplinare, inclusiv măsuri concrete de camere de reflecție, ajutor, consiliere psihologică, lucrul cu familia.
Practic, inclusiv, Asociația Psihologilor din România sa poziționat public și a spus că măsurile extreme care au fost experimentate în alte sisteme de învățare nu au adus rezultatul scoaterii și nu au adresat cauzele. Iar aici am avut o serie de sugestii foarte bune venite din partea unor lideri de școală, din partea unor profesori universitari (…) care sunt convinsă că se pot transforma în amendamente sau în legislație secundară, pentru că sunt multe case care țin de regulamente’, a explicat ministrul Educaţiei, la finalul discuţiilor.
Referitor la discuțiile cu reprezentanții cultelor religioase, ministrul a amintit că în acest moment pachetul legilor Educației se află în dezbatere parlamentară. ‘Comisia de învăţământ a avut aici rolul de a asculta şi de a da un punct de vedere tehnic. (…) „Religia poate fi o disciplină la examenul de Bacalaureat. Ceea ce am ridicat noi întrebări tehnice – ce probă ar putea să includă această disciplină, dacă este o probă în plus, dacă trebuie eliminată sau altă probă. Deci trebuie să discutăm pe concret tehnic să vedem în această măsură această sugestie din partea reprezentanților cultelor poate fi introdusă în lege.
De exemplu, avem agreat ca prin ordinea ministrului să preluăm care să se afle acum în protocoalele între statul român și culte religioase, care să se refere la specificitatea fiecărui cult. De asemenea, conducătorii liceelor profil vocațional teologic primesc un aviz, o binecuvântare din partea cu cult în parte. În învăţământul superior specializările care funcţionează cu profil teologic se află în dublă coordonare. (…) Avem acolo o serie de chestiuni care țin de specificul cultului, de dogmă, de sistemul de valori în care sunt introduse în capitolul de învățământ confesional și se recunoaște că acest specific se reflectă și în activitatea școlii. Sigur, solicită reprezentanților cultelor se află parțial în actul legislativ, în propunerea de lege.O parte dintre ele nu au putut fi introduse’,
Potrivit, „nu există un paragraf care să facă referire la diversitatea de gen, ci există definiţia diversităţii în Educaţie care vorbeşte despre atitudinile tolerante şi fructificării diversităţii”.
„În România diversitate culturală, lingvistică, etnică, religioasă și este normală ca fiecare copil să fie prețuit pentru identitatea sa. Nu normal, de exemplu, să cunosc un copil stângaci și mai prejos decât un copil drept sau un copil din rural față de un copil din urban.
