Tănase Stamule, decan FABIZ, ASE. Criza producţiei şi istoria recentă a problemelor economice de astăzi
La criza economică precedentă, băncile centrale şi statele în general au impus economisirea ca instrument pentru corectarea dezechilibrelor. Toate statele au trebuit să îşi reducă deficitele şi datoriile publice iar austeritatea a devenit leitmotivul acelei crize.
Deşi eficiente din punct de vedere economic, acele măsuri au dus la corecţii severe ale consumului populaţiei, statul fiind nevoit să taie brusc salarii, pensii şi alte beneficii sociale. În multe ţări, populaţiile sărăcite şi frustrate au mers pe calea populismului politic, în acest fel apărând mişcări de tip Syriza în Grecia sau Cinque Stelle în Italia. Reţetă aplicată în criza din 2008-2010 a fost eficientă economic însă socio-politic a fost mult mai puţin eficientă.
Pentru a creşte economiile şi pentru a nu mai repeta scenariul din 2008-2010, în următoarea decadă, băncile centrale au preferat să printeze bani în neştire şi i-au aruncat pe piaţă pentru a menţine dobânzile foarte jos. S-a ajuns astfel la un decalaj uriaş intre volumul de bunuri şi servicii din economie şi masa monetară. Oamenii au început să caute alternative la bănci, fiindcă dobânzile erau de multe ori spre zero. Astfel s-au pus bazele bulei monedelor virtuale dar au apărut şi foarte multe fonduri de investiţii şi alte tipuri de investitori care au căutat start-up-uri cu idei revoluţionare. Banii ieftini a dus la un val de cash în economie care îşi căutau produsele într-un mod incoerent.
Atunci când a lovit pandemia, planeta se afla deja într-o frenezie monetară iar stările de urgenţă instalate în mai multe ţări a accelerat şi mai mult decalajele. Pentru a proteja social populaţia s-a decis, contrar perioadei 2008-2010 să se ofere şomaj tehnic tuturor, iar statele au avut permisiunea de a garanta creditele bancare şi comerciale ale firmelor pentru a permite continuare funcţionarii economiei în parametri relativ normali.
După ce au stat un an în casă, fără a mai consuma precum în anii anteriorii, cetăţenii planetei s-au trezit cu bani extra în buzunar cât şi cu un chef nebun de a cheltui peste măsură. Statisticile din 2021 ne arată că pentru multe faceri, acesta a fost cel mai bun an din istorie, oamenii consumând volume uriaşe de bani pentru achiziţia de maşini sau alte tipuri de bunuri de consum. În 2021 au început să apară şi mugurii inflaţiei. Cererea uriaşă venită brusc din partea populaţiei nu a fost egalată de capacitatea de ofertă de bunuri şi servicii, ceea ce a dus la o presiune mare pe preţuri.
Anul 2022 ne-a găsit într-o serie multiplă de crize. Pe lângă excesul de cerere din 2021 ne-am trezit şi cu o criză energetică generatoare şi mai mare de inflaţie. Sub pretextul a diferite probleme tehnice, Gazprom nu a umplut rezervele de gaz din Europa de Vest, ceea a dus, o data cu declanşarea conflictului din Ucraina la o explozie a preţului la energie. Nu multă lume ştie că preţul european la electricitate este dictat de preţul gazului, acesta funcţionând ca un preţ marginal care generează preţul final.
