Săptămâna de lucru de patru zile va veni inevitabil peste noua generaţie: lumea va fi plătită ca să stea acasă, dar să consume bunuri şi servicii, ceea ce aplicaţiile, roboţii şi chatboţii nu pot să facă
Ideea săptămânii de lucru de (numai) patru zile a început să scoată capul la suprafaţă: companiile/multinaţionalele încep să experimenteze această idee pentru a se pregăti pentru viitor, pentru schimbarea lumii. Ceea ce părea o utopie – cum să munceşti numai patru zile pe săptămână, iar trei să le ai libere! – începe să fie luată în considerare.
A cincea zi este liberă şi plătită integral – cum ar fi, în ziua de vineri stai acasă, nu mai deschizi calculatorul, nu munceşti în formatul hibrid, ci faci punte cu weekendul care vine. Cine nu ar vrea acest lucru, cel puţin din perspectiva angajaţilor, mai ales că noua zi liberă este plătită integral?
Conform unui sondaj făcut în luna ianuarie de Best Jobs, al doilea site de recrutare online din România, angajaţii îşi doresc săptămâna de lucru de patru zile, dar şase din zece companii de pe piaţă sunt reticente, în ciuda succesului experimentat în afară. Conform acestor experimente, în Marea Britanie 92% dintre companiile care au testat formatul cu patru zile lucrate în loc de cinci, fără a creşte numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue cu această idee, în timp ce 30% vor să-l adopte definitiv.
Conform sondajului Best Jobs, la care au răspuns pe internet 2.223 de angajaţi şi 254 de companii, doar patru companii din zece ar accepta această formulă de lucru. Deşi 80% dintre angajaţi vor să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar şi într-o formulă cu 10 ore pe zi, adică redistribuirea celor opt ore de vineri în celelalte zile lucrătoare, 40% dintre companii se tem că acest program ar influenţa negativ capacitatea oamenilor de a se concentra, deci implicit ar fi afectată şi productivitatea muncii, spune Best Jobs.
Aproape 35% dintre firme sunt preocupate că pe termen lung angajaţii ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă în creştere, respectiv de la 8 ore la 10 ore. Nu ştiu ce se află în spatele acestei idei, dar cred că în lume actuală, printr-o organizare mai bună, printr-o normare mai bună, printr-o supraveghere mai bună, ceea ce se face acum în cinci zile se poate face în patru zile. O parte dintre analişti spun că prin acordarea unei noi zile libere se îmbunătăţeşte starea psihică a angajatului, poate sta mai mult cu familia, poate susţine industria turistică, de city break, de entertainment.
Cred că în timp se va ajunge la acest lucru, adică să muncim oficial numai patru zile din şapte, dar perspectiva va fi alta: automatizarea, tehnologizarea, digitalizarea vor înlocui inevitabil forţa de muncă, care şi aşa este deficitară, cel puţin ca număr. Toate companiile încearcă să acopere deficitele de forţă de muncă prin schimbarea fluxurilor, prin tehnologizare şi digitalizare. În timp vom vedea cum aplicaţiile, roboţii, chatboţii şi, mai nou, ChatGPT vor înlocui o parte din activităţile umane, chiar şi cele care necesită acum o educaţie superioară.
ChatGPT poate face acum chiar o teză, poate scrie instantaneu lucruri care până acum necesitau cercetare şi analiză.
