Procesul care l-a dus pe Putin la invadarea Ucrainei se petrece acum și cu Xi Jinping.
Pentru orice autocrat, obținerea puterii politice absolute este țelul său suprem pentru că abia atunci o poate exercita nestingherit. Pentru o atare întreprindere, oricât ar fi condițiile de favorabile, autocrații au nevoie de timp de la prima numire în fruntea țărilor lor până la exercitatea dominației interne absolute.
Astfel, Putin a avut nevoie de câteva mandate ca să își consolideze puterea politică, ca să supună oligarhii și să își execute rivalii. Jinping a avut nevoie de două mandate pentru ca ultima realegere în fruntea Partidului Comunist Chinez să îi securizeze puterea politică internă.
Odată atins acest obiectiv autocratul trece la următorul nivel, anume folosirea resurselor statului în folos propriu. Prin folos propriu nu trebuie înțealesă neapărat doar acumularea de bogăție sau pur și simplu traiul privilegiat, ci mai ales punerea în practică a unei viziuni politice sau militare. Autocrații sunt oameni care se luptă nu doar cu opoziția de acasă ci mai ales cu setul de reguli pe care l-au încălcat ca să ajungă la puterea deplină.
Viziunea politică a lui Putin este refacerea puterii imperiului rus. Viziunea lui Jinping este o Chină devenită prima putere mondială, politic și militar. Putin se lovește în realizarea viziunii sale de puterea UE și NATO, a democrației în general. Jinping nu poate recupera rapid decalajul economic al Chinei pentru că lumea este deja partajată iar SUA sunt hegemonul.
Noua ordine politică mondială, ceruta impotent de Putin și clamată ca obiectiv devenit brusc actual de Jinping, asta înseamnă, cu subiect și predicat: reducerea influenței SUA în lume – deci a dreptului internațional – și înlocuirea sa cu politicile propriilor țări. Rusia și China sunt țări ,,prietene” pentru că au același scop, creșterea influenței lor mondiale și reducerea influenței SUA.
Dar căile lor sunt diferite. Militarismul rus n-a știu cum altfel să reclame statutul de putere mondială decât prin invadarea Ucrainei. Imperiul rus nu mai există decât pe hârtie pentru că influența lui Putin în lume a scăzut considerabil deoarece forța economică a Rusiei a fost continuu pe o pantă descendentă. Forța Chinei a crescut de la deceniu la deceniu, odată cu creșterea economică a colosului asiatic, dar China nu s-a putut manifesta pe plan politic mondial agresiv pentru că avea și încă are nevoie de piața americană și de piețele europene pentru a-și vinde produsele. Iar pentru asta era obligată să ducă o politică relativ ,,cuminte”.
Ambele state sunt blocate economic și militar de puterea SUA, UE și NATO. Rusia a ales războiul ca să încerce să scape din acest blocaj, China are reticențe în a atacă Taiwanul din cauza faptului că armata sa nu este modernizată și o înfrângere în cazul unei invazii i-ar reteza prestigiul mondial pentru multe decenii.
Putin a calculat greșit invazia Ucrainei și iată că ajutorul militar occidental îl pune în situația nefericită nu doar de a pierde războiul,
