Cei care şi-au imaginat că decizia BNR – de a menţine pentru a doua şedinţă consecutiv rata de 7 la sută a dobânzii de politică monetară – ar fi fost o formalitate… s-au încurcat în argumente. Ei au sugerat că banca centrală nu ar fi avut alternativă la creşterea explozivă a ROBOR-ului şi a IRCC-ului.
O greşeală profundă! Mai întâi, pentru că ROBOR-ul, după vârful din noiembrie 2022, de 8,28 la sută, a scăzut continuu. Ieri a coborât la 6,88 la sută! Apoi, pentru că IRCC-ul, căruia din mai 2019 legea i-a impus o modalitate ciudată de calcul, nu are nicio legătură cu realitatea din acest moment. Acest indicator intră în formula de calcul al dobânzii la credite – când în contract nu a fost stipulată o rată fixă, ROBOR sau IRCC plus marja băncii – cu valoarea stabilită cu două trimestre în urmă.
Mai mult, BNR nu stabileşte nici cotaţia ROBOR-ului şi nici a IRCC-ului, cum se comentează prin media. Doar comunică cotele ROBOR-lui, în pachetul propriu de informaţii financiare, după ce aceste cote au fost stabilite de băncile comerciale în condiţii de piaţă. Iar cotaţia IRCC-ului, pe care BNR doar o calculează, în baza tranzacţiilor efective, este inclusă de asemenea în pachetul de informaţii zilnice ale BNR. De la sfârşitul lui martie, zilnic, BNR publică – şi va publica de-a lungul acestui trimestru, al doilea din 2023 – cotele IRCC din…trimestrul IV al anului trecut. Aplicabile în al doilea trimestru din acest an.
De aici s-a născut un măr al discordiei. Din ianuarie 2021, de când actualul ciclu inflaţionist şi-a arătat colţii, şi ROBOR-ul, şi tranzacţiile efective din piaţa monetară, în baza cărora BNR calculează IRCC-ul, au resimţit puternic un fenomen care s-a întins pe întreaga planetă: sfârşitul dobânzilor mici şi al banilor ieftini. Asadar, trecere treptată la dobânzi mari şi la bani scumpi. Ambii indicatori au început să urce. Problemele s-au complicat mai cu seamă după ce şocurile inflaţioniste puternice, din martie, aprilie şi mai 2022, au contribuit la creşterea semnificativă a ROBOR-ului şi a IRCC. Unde s-a produs explozia? În formula de calcul a dobânzii la credite. Efect inevitabil: rate mai mari.
Care rate? Cele pentru creditele contractate înainte de 2 mai 2019. Aici a lovit întâi inflaţia! Creditele contractate după 2 mai 2019, cărora li se aplică
IRCC-ul, au avut abia peste şase luni de-a face cu şocurile inflaţioniste. Dacă ROBOR-ul, din 24 februarie 2022, de când a început războiul din Ucraina, şi până în 7 noiembrie, a urcat zi de zi, sărind de la sub 2 la sută la 8,15 la sută, această creştere au resimţit-o substanţial în ratele lor la bănci cei cu credite contractate înaintea de 2 mai 2019. Pe când cei ale căror dobânzi sunt calculate în formula cu IRCC au plecat de la o creştere de 1,25 la sută în 24 februarie şi au ajuns la numai 4,06 la sută în 7 noiembrie. Jumătate din creşterea ROBOR.
Aici a intervenit o răscruce de sensuri.
