Nu demult una dintre poveștile de succes ale Uniunii Europene, astăzi, România a devenit o verigă slabă care poate compromite cea mai bună carte a UE în fața Rusiei: solidaritatea. Și totuși, cum au devenit românii, cu o istorie deloc bună cu Rusia, cei mai dispuși să lase victima, Ucraina, să cedeze?
Înainte de apariția sondajului internațional care arată că europenii – mai puțin românii și italienii – sunt astăzi mai deciși să sprijine Ucraina, în pofida costurilor sociale cauzate de criza gazului, creșterea prețurilor și fondurile alocate Ucrainei, istoricul austriac de origine elvețiană Oliver Jens Schmitt remarca într-un dialog cu spotmedia.ro paradoxul ca în România detestarea Rusiei să fie diminuată. Profesorul Schmitt a explicat apoi pe larg, într-o analiză amplă despre influența lui Putin la București, care sunt cauzele, de la personaje filo-ruse și instituții de propagandă moscovită, până la permeabilitatea societății la narațiuni resentimentare sau false.
Rusia este în general văzută ca un „adversar” sau un „rival” de fiecare țară europeană participantă la sondaj (Noul raport al ECFR – Fragile unity: Why Europeans are coming together on Ukraine (and what might drive them apart) – este bazat pe sondajul de opinie realizat de YouGov și Datapraxis în Marea Britanie, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania). Această poziție a fost cea mai pronunțată în Danemarca (82%), dar a fost puternică și majoritară în Estonia (79%), care are graniță terestră cu Rusia, dar și în Polonia (79%), Marea Britanie (77%), Germania (69%), Spania (65%), Franța (59%), Portugalia (57%) și Italia (54%).
Cel mai slab răspuns s-a înregistrat în România, acolo unde 44% dintre respondenți (totuși o pluralitate) au fost de părere că Rusia este un „adversar” sau un „rival”.
Ar fi însă greșit să credem că România a fost țintă a Kremlinului în războiul hibrid doar în ultimele luni. Tocmai pentru că existau deja un fundal fertilizat și conexiuni cu instituții/personaje publice, intensificarea propagandei infuzate sau manipulate de Kremlin a avut succes în ultimele luni.
„Un sondaj publicat în ianuarie 2022, adică cu puțin timp înainte de începerea războiului de agresiune rusesc, arăta și el o imagine cu mai multe straturi: 42% dintre români se declarau atunci dispuși să accepte dezavantaje economice pentru a apăra Ucraina în caz de urgență, iar 77% dintre români susțineau orientarea țării către Occident.
Cu toate acestea, sondajul a arătat, de asemenea, că imediat înainte de atacul rusesc, 23,3% dintre români aveau încredere în Vladimir Putin, ceea ce nu este deloc puțin într-o țară tradițional critică la adresa Rusiei, mai ales având în vedere fapte precum ocuparea Transnistriei sau anexarea Crimeei cu încălcarea dreptului internațional. Faptul că doar 33,1% dintre români și-au exprimat încrederea în președintele american adaugă la tabloul ambiguu.
De asemenea, este remarcabil faptul că generația mai în vârstă este în mod clar mai critică față de Rusia decât cea mai tânără, care nu a cunoscut personal comunismul. Aparent, persoanele sub 30 de ani sunt influențate în mod special de rețelele de socializare,
