Ce caută biserica în legile învățământului? Cultele unite pentru ipocrizie, traume și tranșee
Scandalul diversității și nediscriminării pe criterii de orientare sexuală pornit de cultele religioase dă măsura disfunctionalității societății. Spiritele au fost încinse de trei articole din proiectul legii învățământului preuniversitar.
-Art 2, al1. lit b care include diversitatea între valorile care stau la baza învățământului preuniversitar, diversitate definită ca ”respectarea și valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, identitare, a sensibilitățîi și a empatiei, alături de întărirea și pozitivarea imaginii de sine individuale și colective”.
-Art 224, lit e care include printre obligațiile peronalului didactic ”promovarea diversității, că resursă de învățare, pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante”;
-Articolul 11 care interzice discriminare pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare dar și prozelitismul religios”.
Împotriva lor, cultele religioase din România s-au unit în premieră absolută, neatinsă vreodată în numele altor chestiuni de principiu. Cer eliminarea lor pe motiv că diversitatea ar fi o chestiune de ideologie.
Este probabil cea mai îngustă și primitivă înțelegere a diversității posibilă, redusă la diversitatea sexuală. Diversitatea înseamnă cu mult mai mult decât atât, este tot ceea ce ne face diferiți, cu credințele și tradițiile noastre adesea diferite. Doar în lagărul ceaușist trebuia să fim toți la fel, să gândim și să simțim la fel.
Da, și diversitatea sexuală este o formă a diversității și chiar dacă nu ești de acord cu ea, ceea ce, culmea face parte perfect tot din diversitate, nu ai niciun drept să o reprimi și este o prostie să crezi că reprimând-o o vei strivi. Diversitatea sexuală a rezistat și pe vremea când era infracțiune.
Că avem nevoie să înțelegem toate aceste lucruri, să ne acceptam așa cum suntem, că este nevoie de empatie și toleranță, nu cred că mai trebuie argumentat. Empatie și toleranță nu înseamnă propagandă agresivă. Aceasta este indezirabilă, indiferent dacă este proLGBTQ, religioasă sau de orice natură.
Iar în ceea ce privește discriminarea pe criterii sexuale, să înțeleg că un copil nu trebuie discriminat pentru că e musulman, rrom sau sărac, dar poate fi discriminat la liber dacă e homosexual?
Aici nu e vorba despre ideologie, e vorba despre libertate individuală, despre libertatea de exprimare.
Cu siguranță cei care consideră că homosexualitatea este un păcat, conservatorii, au dreptul, inclusiv în numele diversității, să respingă la nivel personal această după ei opțiune, după alții dat. Dar nu au niciun drept să își impună punctul de vedere altora.
Iar copiii trebuie să știe, să înțeleagă, să fie educați, altfel, ce să vezi?, efectul poate fi chiar de bumerang, pentru că fructul oprit e cel mai dulce. Nu vor afla la școală, vor afla din alte părți, poate distorsionat, poate incomplet, ceea ce îi va face cu mult mai vulnerabili inclusiv la propaganda agresivă.
Chiar își imaginează cineva că lipsa de educație sexuală, ascunderea și reprimarea diversității la școală vor provoca altceva decât ipocrizie și traume,
