Noua rată a inflaţiei, 15,5%. Iancu Guda: Ştirea nu este că inflaţia creşte. Confirmă că preţurile sunt în zona plafonului maximal. Falimentul SVB, lecţie pentru antreprenorii români
Fotografie de la Kuncheek, pexels
Analistul economic Iancu Guda a explicat de ce noua rată a inflaţiei anunţată de INS, 15,5%, nu ar trebui să constituie un semn de îngrijorare pentru români, dar şi de ce falimentul Silicon Valley Bank ar trebui să fie o lecţie pentru antreprenorii de la noi.
„Practic, inflaţia şi-a atins plafonul de creştere maximă. Mai sunt deviaţii foarte mici, probabil efecte de rundă secundară. Ştim că în 2022 inflaţia a crescut foarte mult din cauza creşterii preţurilor la hidrocarburi. Dar ţinem minte că depăşise 16%, spre 17%, în noiembrie anul trecut. Au fost două luni de scădere, acum o uşoară fluctuaţie, spre 15,5%. Nu cred că ştirea este că inflaţia creşte, e doar o deviaţie temporară care confirmă că preţurile sunt în zona plafonului maximal şi ne aşteaptă câteva trimestre în care inflaţia va continua să scadă până spre 10% la finalul acestui an.
Sigur că mai sunt incertitudini, depinde şi cum evoluează războiul din Ucraina, pentru că acesta are un efect important direct sau indirect asupra evoluţiei preţurilor. Am avut şi o iarnă blândă, cu rezerve mari la gaze, dar în 2023 avem incertitudini din cauza accelerării ritmului de creştere din China, care va reprezenta un consumator important din gaze. Dacă războiul va continua, pe final de an am putea avea iar presiuni pe preţurile gazelor, energiei.
Cred că, dacă se fac investiţiile din PNRR, ceea ce duce la creşterea ofertei, nu va face decât ca inflaţia să scadă sub 10%. Mai contează şi disciplina bugetară. Dacă rămân deficitele ridicate, cu cheltuieli populiste, ne bucurăm pe termen scurt, dar poate fi un gaz pe foc care poate alimenta presiuni inflaţioniste în a doua jumătate a anului”, a declarat Iancu Guda la Digi24.
Falimentul SVB, lecţie pentru antreprenorii români
„Pot să spun în primul rând ce nu înseamnă. Lumea să nu creadă că avem un nou episod Lehman Brothers care a dus la criza financiară din 2008, la un blocaj în economia reală. Nu e cazul. De data aceasta, chiar dacă e al doilea faliment din industria financiar-bancară a SUA, e o problemă izolată a sectorului de tehnologie.
Ce este de fapt această situaţie este o problemă izolată în sectorul tehnologiei, unde disponibilizările cresc şi răbdarea investitorilor scade şi asta se vede şi în preţurile acţiunilor la bursă. Practic, această bancă este atipică. Este specializată pe start-up-uri de tehnologie, 85% dintre depozite depăşesc 250.000 de dolari şi nu sunt asigurate.
Ei nu şi-au asigurat creditele împotriva riscului de fluctuaţie de dobândă. Au luat depozite imense pe termen scurt şi au plasat bani pe termen lung fără să se asigure. Şi când depozitele s-au spart masiv, iar companiile de tehnologie au vrut să îşi ia banii înapoi, practic banca a devenit insolvabilă. E o lecţie şi pentru antreprenorii români. Investeşti pe termen lung cu bani atraşi pe termen lung. Nu e un şoc generalizat, care să propage o prăbuşire a încrederii în celelalte industrii,
