Sorin Pâslaru, ZF: Cozile din florării, din parfumerii şi din supermarketurile cu sau fără case digitale nu sunt semne de încetinire a economiei. Trimestrul I din 2023 ar putea prelungi creşterea economică de peste 4% obţinută anul trecut
„De ce recesiunea pe care o aşteaptă mulţi rămâne să se întâmple tot peste şase luni”, este titlul unui articol despre evoluţia economiei americane apărut pe 6 martie a.c. în Wall Street Journal.
Ca şi în România, unde de la jumătatea anului trecut se estimează o încetinire brutală a economiei, în Statele Unite economiştii au tot prognozat o intrare a economiei în recesiune dar aceasta nu s-a întâmplat (încă).
Companiile americane angajează peste aşteptări iar nivelul consumului populaţiei rămâne ridicat.
În România, datele detaliate din trimestrul IV de anul trecut date ieri publicităţii de Institutul de Statistică arată că motoarele creşterii au fost IT&C, serviciile asimilate IT&C-ului (servicii suport, activităţi profesionale), construcţiile şi comerţul. Industria şi agricultura au scăzut în 2022.
Cum nici IT-ul, nici construcţiile şi nici comerţul (consumul populaţiei) nu dau semne de slăbiciune, este de presupus că şi în trimestrul I din 2023 evoluţia va continua pe baza acestor motoare.
Iar agricultura, în scădere cu 12% anul trecut, ar putea fi pentru 2023 un pilon de creştere. O întrebare rămâne industria, dependentă de evoluţia partenerilor externi din zona euro, în principal Germania şi Italia.
Economia românească a încheiat anul 2022 cu o creştere de 4,8%, iar cea mai mare contribuţie la această creştere a avut-o sectorul IT&C, de 1,3 puncte procentuale. Urmează comerţul cu 1,2 puncte contribuţie la creştere şi serviciile suport, cu 0,9 puncte.
Deci IT&C-ul şi serviciile suport (pe larg se numesc „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport“) au asigurat în 2022 1,3% plus 0,9% egal 2,2 puncte procentuale din creşterea de 4,8% a PIB. Aceasta înseamnă aproape jumătate din creşterea PIB. Adică din tot ce a adăugat de la un an la altul economia faţă de ceea ce a produs anterior, tot avansul de care avem nevoie în fiecare an pentru a ajunge la salarii mai mari şi un nivel de viaţă mai bun, a fost asigurat de IT&C şi servicii asociate IT&C.
Sectorul IT&C a ajuns la o pondere de 6,6% din PIB, după o creştere de 20% în 2022, iar serviciile suport la 7% din PIB, după o creştere de 13%. În 2017, IT&C nu reprezenta decât 5,1% din PIB. România este pe locul doi printre ţările europene din punct de vedere al ponderii IT&C în PIB, după Irlanda, sediul favorit al multinaţionalelor de profil americane, cu aproape 10%.
De altfel, acest procent de 10% din PIB pentru IT&C, sectorul cu cea mai mare valoare adăugată din economie, este o ţintă pentru comunitatea companiile de software şi comunicaţii de pe piaţa locală.
Ca urmare a evoluţiei nefavorabile, industria a scăzut ca pondere în PIB la 22,5% în 2022, iar agricultura la 4,5%.
Mutarea creşterii economice de pe industrie şi agricultură pe IT&C şi construcţii este o soluţie pentru perioadele de criză cum a fost cea provocată de pandemie, dar pe termen lung are şi dezavantaje.
