Diana Șoșoacă a susținut marți în Parlament un discurs pe cât de isteric și prosovietic, pe atât de plin de inexactități și fracturi logice.
Vă dau un singur exemplu: Se plânge dna senator că în caz de război Romania ar fi lăsată 72 de ore singură înainte de fi ajutată de aliați. Doar că pe teritoriul Românei deja există o forță de reacție semnificativă a NATO, înfierată tot de dna Șoșoacă în același discurs.
Însă dna Șoșoacă nu s-a adresat celor care înțeleg că românii nu au cum să fie trimiși la război în Ucraina, nici celor care au înțeles că lucrările ucrainenilor pe Bâstroe nu au provocat nicio modificare de debite a Dunării, conform „Apelor Române”.
Ea se adresează oportunist unui public despre care știe, la fel ca George Simion, că există, că e din ce în ce mai mare și mai panicat. De viața cu zi cu zi, dificilă, de cine știe ce decizie a Guvernului care îl poate lovi, de nou și schimbare, la care nu se poate adapta.
Oameni majoritar, dar nu toți, cu educație scăzută care simt că pierd controlul asupra vieții lor, că nu mai au nicio predictibilitate, care s-au simțit umiliți și constrânși în pandemie. Dacă acest public nu ar exista și nu ar fi tot mai numeros, nici AUR, nici dna Șoșoacă, nimic altceva decât niște hiene politice, nu s-ar obosi să își calibreze mesajul pentru el.
Același lucru și în cazul unei televiziuni ca România TV. Ea știe exact ce face, cui se adresează și de ce. Iar ceea ce face România TV acum ca agent sovietic nu este decât un episod dintr-un lung șir de manipulări și minciuni ale postului fondat de Sebastian Ghiță, care, de fapt, numai cu asta se ocupă.
Este un cerc vicios. Dacă publicul frustrat, furios, care se simte agresat din toate părțile nu ar exista, Șoșoacă, AUR și România TV nu ar avea cui să se adreseze. Dar pentru că el există și este important, prin prestația lor nu fac decât să radicalizeze acest grup și să-l mărească.
Care ar fi soluția?
Aud din multe părți, inclusiv zona proeuropeană a presei și politicii, că ea ar fi interzicerea. Să li se taie microfonul, să li se ia licența. Să nu mai fie auziți.
E o iluzie.
În epoca Internetului, a rețelelor de socializare, nu prea există om fără smartphone, chiar și cei care leșină de indignare că trebuie să-și scaneze singuri produsele la hypermarket. Deci orice mesaj încerci să interzici pe canale media clasice își va lua și mai mare avânt pe rețele. Victimizarea, mărul interzis au un magnetism care sporesc exponențial viteza de propagare.
Aparițiile publice sunt oricum nimic față de ceea ce circulă pe Facebook, pe Whatsapp. Sunt rostogolite de sute de mii, poate milioane de ori mesaje construite profesionist, care îmbină sferturi de adevăruri palpabile cu minciuni grosiere și țintesc emoțiile negative.
