Iancu Guda, avertisment despre angajările la stat: „Este o mare problemă”. Soluţia propusă: Nu poţi să faci o revoluţie care să coste clasa politică
Fotografie de la Andrea Piacquadio, Pexels
În primele 2 luni din 2023, instituţiile statului au publicat anunţuri de angajare pentru 3000 de posturi. 9 din 10 posturi sunt pentru funcţii de execuţie, iar sub 200 dintre acestea sunt funcţii de conducere. Economistul Iancu Guda trage un semnal de alarmă cu privire la aceste angajări la stat.
În 2022, au fost 12.000 de angajări la stat, arată Digi24. Economistul Iancu Guda spune că aceste angajări pot fi benefice, dar trebuie îndeplinite o serie de condiţii. Altfel, transmite acesta, poate echivala cu un faliment.
„Dacă ne uităm la formă, nu arată bine. Avem deja foarte mulţi angajaţi în sectorul public, 1,2 milioane de oameni, faţă de domeniul privat unde sunt 4 milioane. E o pondere foarte mare, o treime aproape. Media europeană este de 20%. Şi avem şi o discrepanţă a salariilor. Per total, numărul de angajaţi în sectorul public nu ar trebui să crească.
Pe de altă parte, avem o zonă unde nevoia de resursă umană este în creştere, datorită oportunităţilor de investiţii oferite de PNRR. Asta înseamnă că e nevoie de mai mult personal care să gestioneze aceste proiecte. Dacă personalul adiţional este angajat în zona necesară gestionării proiectelor de investiţii, şi asta să se vadă prin creşterea absorbţiei fondurilor europene şi respectării jaloanelor PNRR, e un lucru foarte bun.
Totuşi, ar trebui să vedem o eficientizare mai ales în zonele unde angajaţii sunt supradimensionaţi. Prin digitalizare, ar trebui să scadă numărul de oameni necesari. Per total, nu doar că nu ar trebui să vedem o creştere, ci în cel mai rău caz o stabilizare. Dar de preferat ar fi o scădere. În timp, trebuie să ajustăm acest aparat public supradimensionat”, a declarat Iancu Guda la Digi24.
Soluţia propusă de Guda: Nu poţi să faci o revoluţie care să coste clasa politică
Eu am propus o soluţie concretă, mai ales că îmi dau seama că se apropie alegerile electorale, nu poţi să faci o revoluţie care să coste clasa politică. Pe măsură ce ajung la vârsta de pensionare angajaţii din sectorul public, ei să nu mai fie înlocuiţi. Aşa, nu am mai vorbi de disponibilizări, ci de încetarea înlocuirii celor care se pensionează. Ajustăm, astfel, cu 3% pe an personalul din sectorul public, deci în 10 ani se face o ajustare necesară ca să fim pe media europeană. Se poate face şi digitalizarea administraţiei publice într-un deceniu, mai ales că întâmpină rezistenţă din interior, oamenii nu vor să dea undă verde unor aspecte care le-ar compromite locul de muncă. Dar trebuie îmbrăţişate şi competenţe, pentru care e nevoie de timp.
Dar, dacă vedem o creştere a locurilor de muncă în sectorul public doar pentru că nu reuşim să eficientizăm munca, este o mare problemă. Pentru că agravăm această presiune pe bugetul public.
Avem şi dobânzile în creştere, creşte şi datoria. Am ajuns astfel ca în 2022 să plătim mai mult pe dobânzi decât pe investiţii din fonduri naţionale.
