Într-o discuție cu Magda Grădinaru, am arătat că influența rusă în România, atât deschisă, cât și voalată, a fost rareori atât de mare ca astăzi. Acest lucru a declanșat unele reacții uneori vehemente, operând cu acuzații de dezinformare și susținând că opinia mea era aberantă. De aceea, aș dori să explic mai în detaliu observațiile pe care se bazează aprecierea mea.
Influența Rusiei asupra opiniei publice românești poate fi măsurată, în general, în termeni cantitativi și calitativi, adică prin sondaje de opinie și prin analiza dezbaterilor politice din mass-media tradiționale și sociale.
România nu este diferită de alte țări care sunt expuse la încercările Rusiei de a le influența. În principiu, Rusia are două opțiuni în acest caz: se conectează la și consolidează sentimentele pro-ruse deja existente și/sau consolidează tendințele care sprijină indirect poziția rusă. În mod specific, acestea sunt încercările de a slăbi încrederea în UE și NATO, de a alimenta un conflict de identitate între Est și Vest în Europa, vizând în special țările ortodoxe, și de a critica interesele strategice importante ale Occidentului ca fiind nelegitime, în special în ceea ce privește războiul rusesc de agresiune împotriva Ucrainei.
Rusia utilizează o întreagă gamă de instrumente: canale media care reprezintă în mod deschis poziția rusă (cum ar fi sputnik.md sau Russia Today, care sunt acum interzise în multe țări ale UE); grupuri de lobby care organizează conferințe cu o înclinație pro-rusă; troli pe rețelele de socializare; influențarea decidenților politici și a formatorilor de opinie din viața publică; nu în ultimul rând, interesele comerciale joacă un rol major.
Adesea însă, nici măcar nu este necesar să se exercite o influență directă. Rusia beneficiază de partide și actori naționaliști, izolaționiști și suveraniști. Aceste partide și actori pot fi găsiți în multe țări atât la extrema dreaptă, cât și la extrema stângă, în timp ce partidele din centrul politic au mai puține afinități ideologice cu Rusia, dar adesea sprijină Rusia prin intermediul conexiunilor de afaceri și al corupției. În rândul grupurilor radicale din punct de vedere ideologic, probleme precum lupta împotriva pandemiei, criza migrației și războiul din Ucraina se întrepătrund.
Forme de influență rusă în UE: exemplul Austriei
Aceste observații sunt valabile pentru multe țări. Înainte de a analiza mai îndeaproape situația din România, să aruncăm o scurtă privire asupra Austriei, țara în care trăiește autorul acestor rânduri, dar al cărei cetățean nu este.
În Austria, două partide sunt în mod deschis pro-rusești. Micul Partid Comunist al Austriei, care asigură primăria în al doilea oraș ca mărime, Graz, și Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, care este în prezent cel mai puternic partid conform sondajelor (cu aproximativ 29%).
FPÖ a încheiat un acord oficial cu partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin. Imaginea cu fostul ministru de Externe Karin Kneissl dansând și făcând o plecăciune adâncă în fața lui Putin la nunta sa a făcut înconjurul lumii. Kneissl a fost recrutată de Rusia ca propagandistă după ce a demisionat,
