Eurobarometru ianuarie – februarie 2023: România, între ajutorul dat pentru Ucraina și energia din Rusia. Comparație nedreaptă pentru români
Când procentele nu spun totul! Așa pot fi descrise ultimele rezultate ale eurobarometrului care vine doar să pună comparativ niște procente formate, unele, dintr-un răspuns de conformitate.
Uniunea Europeană a realizat un eurobarometru în perioada ianuarie – februarie 2023. Deși românii au fost primii care au primit refugiați și au oferit ajutoare pentru ucraineni, ei sunt văzuți, conform procentelor eurobatrometrului, drept ultimii deschiși pentru a oferi acest ajutor, asta pentru că răspunsurile din sondaj au și o rată de respingere, care nu se regăsește în alte state, obișnuite cu diplomația și conformitatea. De asemenea, un alt aspect este al energiei, iar rezultatul sondajului ne arată că românii nu ar fi atât de convinși să renunțe la dependența de energia rusească, dar procentele nu spun un al procent extrem de mic: acela al dependenței României comparativ cu alte state din vest.
Iată în continuare ce arată o parte din rezultate:
Primele rezultate ale sondajului arată că românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană într-un procent mare (52%), aflându-se în prima parte a clasamentului. Francezii se pare că au cea mai puțină încredere, doar 33%. Nici Austria nu pare a fi mai încrezătoare – 44%. De asemenea, cu privire la viitorul UE, 62% dintre români se declară total optimiști. La coada clasamentului stau grecii, cu doar 45%.
În ceea ce privește răspunsul guvernului național la invazia Rusiei în Ucraina, românii doar într-o proporție de 11% se declară pe deplin mulțumiți, 35% fiind destul de mulțumiți și 38% nu foarte mulțumiți. În schimb 47% dintre români se declară că destul de mulțumiți de reacția UE, 28% nefiind foarte mulțumiți.
În contextul măsurilor care ar trebui luate, din punct de vedere umanitar pentru ucraineni, România se deosebește prin măsura de pe primul loc. Cei mai mulți români au ales ca primă variantă ”Primirea în UE a oamenilor care fug de război”. De asemenea, românii mai susțin oferirea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război și impunerea de sancțiuni economice guvernului rus, companiilor și persoanelor fizice. Aproape în cea mai mică proporție din UE românii susțin acordarea de sprijin financiar, fiind în asentiment cu bulgarii, poate și din perspectiva economică în care se află cele două state cele mai sărace din Uniune. Deși majoritar românii susțin oferirea de ajutor umanitar persoanelor afectate de război, în topul răspunsurilor, românii se află pe ultimul loc, asta pentru că 25% nu susțin acest ajutor. În schimb, 71% îl susțin. De asemenea, 72% susțin primirea în UE a celor afectați, și din acest punct de vedere fiind pe ultimul loc al „deschiderii” în UE, asta deși, pe lângă Polonia sau Republica Moldova, românii sunt chiar primii care-i primesc. Evident, ca-n orice societate, există și păreri pro și păreri contra, ilustrate în sondaj, poate și pentru că românii nu sunt obișnuiți cu ”răspunsurile conforme”.
Din perspectiva dependenței de resursele energetice rusești, doar 71% dintre români sunt în acord cu reducerea ei, procentul fiind, de asemenea, prea mic,
