Narațiunile Kremlinului se insinuează tot mai mult nu la Chișinău, unde autoritățile au avut determinarea și curajul de a suspenda activitatea unor instituții media toxice, iar aici toxic înseamnă riscant pentru securitatea națională, ci la București, unde mizele sunt duale și deloc ineficiente.
Au fost în ultimele săptămâni trei mari teme lansate agresiv pe piață:
- minoritatea română din Ucraina și oprimarea lingvistică;
- prigoana preoților ortodocși români de către Kiev;
- distrugerea Deltei Dunării de către Ucraina, care ar lucra pe ascuns la canalul Bâstroe.
Au fost lansate atât politic, cât și mediatic și apoi prelucrate în retorică naționalistă și anti-occidentală de diverși purtători de mesaj și, prin excelență, de AUR, un partid care se umflă pe zi ce trece, alimentat exact de temele care apar mai întâi în mainstream, la actori politici instituționali, pentru ca în mișcarea a doua să fie împinse înspre extremități, unde capătă accente grotești.
Teoria spune că un fake news capătă aderență cu cât e mai gogonat, mai grotesc, suscitând astfel adeziuni de gloată.
Această strategie în doi timpi:
1) lansarea temei de la nivelul unei autorități politice, cum a fost cazul Bâstroe, unde ministrul Transportului a fost cel care a pus-o pe agendă;
2) preluarea ei în registrul naționalist grosier și adăugarea elementelor care se adresează resentimentelor, furiei și emoțiilor negative, cum, în același caz, o fac anumite instituții media și AUR – are o miză duală:
- Pe de o parte, fisurează încrederea în instituțiile statului, delegitimează autoritatea. Cu atât mai mult, atunci când autoritatea în culpă nu restaurează adevărul și încrederea.
În cazul Bâstroe, cu toate că președintele Klaus Iohannis a afirmat că Ministerul Transporturilor știa de lucrările pe care Ucraina vrea să le execute încă din toamnă, ministrul de resort a anunțat alarmist că România nu știe ce face Ucraina, dar pare că adâncește canalul Bâstroe, cu efecte nocive asupra Deltei Dunării.
Așadar, un ministru a lansat în arenă o temă alarmistă, care avea toate detaliile pretabile unei speculări, despre care președintele țării avertizează că nu e verificată.
Cu toate acestea, la ore bune după darea în vileag, autoritățile în culpă nu au explicat eroarea și nici nu au desemnat persoana/instituția care le-a furnizat o astfel de informație neverificată.
Sigur, președintele a avut o poziție moderată, dar a spus câteva lucruri clar: că autoritățile române fuseseră înștiințate, că toată această inflamare creată de politicieni servește Moscovei. Atunci, nu e cazul unei anchete care să-i spună președintelui exact care a fost traseul, dacă a existat vreo manipulare, dacă instituțiile și politicienii români sunt vulnerabili în fața Moscovei?
Gravitatea este exponențială, fiind vorba despre un element care ar putea fi folosit în războiul hibrid dus de Moscova, pentru că intenția aici este portretizarea negativă a Ucrainei, pentru a obține inversarea rolurilor de victimă și agresor.
Exact aceeași strategie utilizată în cazul temelor precedente,
