Sorin Pâslaru, ZF: Fără bani nu poţi să faci autostrăzi. Dublarea bugetului de investiţii al Companiei Naţionale de Drumuri se vede în sfârşit în creşterea construcţiilor şi în creşterea PIB
Dublarea bugetului alocat investiţiilor de către Compania Naţională de Drumuri între 2020 şi 2022 se vede în sfârşit în evoluţia sectorului construcţiilor, având în vedere creşterea cu 12% a acestui domeniu în 2022.
Astfel, bugetul total CNAIR – Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – a crescut de la 6,5 miliarde lei în 2020, la 12,4 miliarde lei în 2022, iar din aceşti ani, bugetul alocat investiţiilor propriu-zise în infrastructură a crescut de la 4,1 mld. lei în 2020, la 8,4 mld. lei anul trecut.
Revigorarea construcţiilor de infrastructură este vizibilă, şi chiar dacă anul trecut s-au dat în folosinţă doar 10 kilometri de autostradă, şantierele deschise din toată ţara merg la o turaţie bună.
Dacă până la sfârşitul anului se va lega prin Centura Sud Piteştiul de Constanţa pe autostradă, aşa cum afirmă ministrul transporturilor, ar fi într-adevăr un pas bun. Toţi critică lentoarea întârzierii investiţiilor în infrastructură şi în autostrăzi, însă explicaţia este simplă: pur şi simplu nu s-au alocat bani suficienţi. Nici acum, cu un buget de sub 2 mld. euro pe an pentru drumuri, care înseamnă atât drumuri naţionale, cât şi autostrăzi, banii nu sunt de fapt suficienţi. Probabil că o sumă minimă de 1% din PIB, adică 3 mld. euro pe an, ar fi necesară pentru a acoperi decalajul României în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă faţă de ţările din regiune.
Odată cu semnarea contractelor pentru Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani, livrarea anuală de autostrăzi va intra într-o nouă etapă.
De fapt, legătura pe autostradă între Bucureşti şi Iaşi ar fi trebuit să fie prioritară mai ales că nu presupune trecerea costisitoare a Munţilor Carpaţi.
Această conexiune între Bucureşti şi Iaşi ar fi trebuit făcută în primii zece ani după Revoluţie, nu aproape 40 de ani mai târziu.
Faţă de Bucureşti – Constanţa, autostrada Bucureşti – Iaşi traversează judeţe şi capitale de judeţ precum Buzău, Focşani, Bacău cu o vie activitate economică, iar legătura acestora cu Capitala va accelera dezvoltarea în dublu sens. Discuţiile despre autostrăzi în România au plecat tot timpul de la necesitatea trecerii munţilor, dar a fost neglijată exact acest traseu prin Moldova, care să unească cele două foste capitale ale Principatelor Unite.
Cu banii din PNRR, este posibil ca legătura pe autostradă între Bucureşti şi Paşcani să fie realizată până în 2027-2028 sau poate chiar mai devreme, aşa cum îşi asumă astăzi constructorul.
Traseul peste Carpaţi între Piteşti şi Sibiu nu va fi gata mai devreme de 2030.
Abia acum, prin construcţia la care toată lumea speră să fie făcută într-un ritm tot mai rapid la şes între Bucureşti şi Iaşi se va vedea în sfârşit că dacă aloci bani corespunzător ai şi rezultate în lucrări de infrastructură, dar să îţi asumi proiecte fezabile.
Trebuie acceptat că România pur şi simplu nu are banii necesari să treacă munţii mai devreme de 2030 pe Valea Oltului.
