Un plan pentru România: 11 ţinte economice prin care PIB trebuie să se dubleze de la 300 mld. euro la 600 mld. euro, iar salariile să se dubleze în următorii şase ani
Acum, când la graniţa noastră avem un război militar care nu ştim cât va dura, când lumea occidentală încearcă să iasă din criza energetică şi din criza războiului, când SUA şi China, cele două mari puteri economice ale lumii, sunt la cuţite, când preţurile şi accesul la materii prime este complicat, când creşterile de preţuri lovesc în dreapta şi-n stânga în puterea de cumpărare a consumatorilor, când dobânzile sunt mari şi chiar băncile de la noi îşi sfătuiesc clienţii să nu ia credite acum, când companiile îşi ajustează bugetele de la lună la lună, să vorbim despre un plan de creştere accelerată pentru România pare o chestie total deplasată, ieşită din peisaj.
Săptămâna trecută am scris despre oportunitatea extraordinară pe care o are România în acest moment, chiar şi cu cu acest război şi cu toate crizele din jur, de a creşte beneficiind de toate oportunităţile care apar în ţară, odată cu reconstrucţia Ucrainei, cu schimbarea fluxurilor comerciale şi financiare globale.
Cinic vobind, războiul din Ucraina este cea mai mare oportunitate economică, politică şi militară pe care o are România pentru următoarele decenii
Mulţi oameni din business cred acest lucru, simt că “războiul”, cu toate schimbările care se produc, aduce o şansă pentru România, dar mai rămâne ca şi cei de la putere să creadă acest lucru şi să aibă un plan de creştere economică accelerată.
În 2014, într-un demers jurnalistic, Ziarul Financiar a pus pe masă un plan pentru o creştere economică de 5% pentru România.
ZF lansează proiectul „România 5%“
Nu ştiu câţi îşi mai amintesc acest lucru. Analiştii economici spuneau că România nu poate creşte în acest ritm de 5% pe an pentru că ar deraia macroeconomic, că nu avem angajaţi care să aibă un grad ridicat de educaţie pentru a crea produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare, că nu avem suficientă forţă de muncă, că firmele româneşti nu sunt suficient de puternice. De partea cealaltă, antreprenorii români credeau că România poate creşte cu 5% pe an pentru că se uitau în jurul lor şi vedeau potenţialul pieţei.
Dacă în 2014, când am început demersul nostru, România avea un PIB de 150 de miliarde de euro, un salariu mediu de 385 de euro şi un salariu minim de 150 de euro, ce avem după opt ani: în 2022 PIB-ul României a fost de 290 de miliarde de euro, adică s-a dublat, salariul mediu a crescut la 800 de euro, adică cu 250%, iar salariul minim a depăşit 300 de euro, adică s-a dublat. Numărul de angajaţi a crescut cu 600.000, de la 4,4 milioane la 5 milioane.
România nu a deraiat economic deloc, cu toate că în această perioadă am avut trei ani de pandemie şi un an de război, cu explozia inflaţiei.
Într-o opinie fără precedent, trimisă Ziarului Financiar spre publicare, Paul Hilbers, director executiv în cadrul FMI şi responsabil de ţara noastră, a spus că România este fără îndoială o poveste de succes în regiune,
