Opinie Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Schimbările climatice, dezastrele naturale şi impactul acestora asupra economiei
Lumea zilelor noastre se confruntă cu o serie de ameninţări şi provocări simultane, care pun în pericol oamenii şi mijloacele de existenţă ale acestora, unele dintre ele putând fi considerate, până de curând, ca fiind evenimente rare. Fenomene precum pandemia de COVID, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică au zguduit lumea şi ne arată, dincolo de toate, importanţa pregătirii pentru situaţii excepţionale.
Pe măsură ce lumea îşi revine din şocul pandemiei şi, din nefericire, continuă să se confrunte cu multiple alte crize şi fenomene extreme, realizăm că probabilitatea apariţiei unor dezastre naturale accentuată de schimbările climatice exacerbează şi mai mult vulnerabilităţile în faţa unor evenimente adverse.
Efectele schimbărilor climatice, din în ce mai puternice şi mai vizibile, şi degradarea mediului înconjurător amplifică riscurile, întrucât reduc capacitatea ecosistemelor de a ne proteja, cauzând uneori astfel de fenomene extreme. Acestea, din păcate, devin tot mai frecvente şi mai intense, iar gradul de expunere şi vulnerabilităţile faţă de dezastrele naturale sunt în continuă creştere. În plus, alţi factori, precum creşterea fluctuaţiilor legate de vreme, poluarea, defrişările masive, pierderea biodiversităţii, creşterea nivelului de urbanizare, extinderea unor activităţi în zone uneori inadecvate ş.a., contribuie, de asemenea, la riscurile de producere a dezastrelor (inundaţii, alunecări de teren, avalanşe, temperaturi extreme, secetă, epidemii etc.).
Evoluţia temperaturii globale reprezintă un indicator de referinţă privind amploarea schimbărilor climatice şi posibilele efecte ale acestora. Temperatura medie anuală la nivel global a crescut constant, iar Europa s-a încălzit mai repede decât a avansat această medie globală, ceea ce a condus la fenomene meteorologice extreme, cu consecinţe uneori dezastruoase din punct de vedere economic. Spre exemplu, să ne amintim inundaţiile din vara anului 2021 care au afectat mai multe ţări europene, au provocat pierderi de vieţi omeneşti, evacuări forţate, întreruperea alimentării cu electricitate, au distrus locuinţe, terenuri agricole şi infrastructura, cauzând pierderi economice importante, estimate la peste 3 miliarde euro.
Seceta, care a lovit în anul 2022 o mare parte din ţările europene, fiind considerată cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani, a afectat semnificativ producţia agricolă (inclusiv în România), a produs o scădere a debitelor râurilor şi diminuarea rezervelor de apă, cu o serie de implicaţii majore în sectoare economice cheie, precum cel energetic (au fost afectate hidrocentralele şi sistemele de răcire ale altor centrale electrice) sau cel al transporturilor fluviale. Perioadele de secetă prelungită au crescut, de asemenea, frecvenţa şi intensitatea incendiilor de vegetaţie. În anul 2022, suprafaţa distrusă de incendii la nivel european a fost cu 250% mai mare faţă de media din ultimii 15 ani. Şi la nivel global, se remarcă o creştere a numărului de evenimente majore produse de cauze naturale (peste 400 în 2021).
Din păcate, vulnerabilitatea naturii umane în faţa dezastrelor naturale este foarte mare. Dezastrele naturale distrug vieţi, comunităţi şi, în funcţie de magnitudinea acestora, pot afecta semnificativ economia unei ţări. Pe parcursul ultimelor 4 decenii (între anii 1980 şi 2020), dezastrele naturale au afectat la nivel european aproximativ 50 milioane de persoane şi au provocat în medie o pierdere economică de cca.
