Cifrele Statisticii, publicate marţi, au confirmat calculele în baza cărora banca centrală şi-a trasat linia de echilibru pentru dobânda directoare. Dacă această linie de importanţă strategică ar fi urcat mai sus de 7 la sută, sub presiunea agravării dezordinii preţurilor, inevitabil recesiunea ar fi fost lăsată să-şi facă de cap. Sau în caz contrar, dacă ar fi fost trasată mai jos, ar fi lărgit câmpul în care inflaţia ar fi fost lăsată să-şi facă de cap.
Când guvernatorul – răspunzând jurnaliştilor – a subliniat că banca centrală a evitat să calmeze preţurile aruncând economia în recesiune… avea un feedback. Estimările-semnal cu primele calcule ale statisticienilor – referitoare la creşterea economică în 2022 – arătau explicit că PIB-ul ţării a crescut cu peste patru procente, la nivelul întregului an şi că – în toate cele patru trimestre – rezultatele au fost cu semnul plus.
Accentuarea deflaţiei în ianuarie, anticipată de BNR încă din octombrie, a fost de asemenea confirmată de calculele INS. O bază sigură pentru a anticipa viitorul: inflaţia, transformată în dezinflaţie, ar putea coborî în acest an spre 10 la sută în luna mai şi la 7 la sută în decembrie. Context în care – în eventualitatea producerii unor noi şocuri – ar fi posibil ca banca centrală să decidă si alte creşteri ale dobânzii directoare. Dar nici reducerea dobânzii nu este exclusă… spre finalul acestui an.
Ce şanse avem în 2023? Criza energetică – principalul factor ce a împins inflaţia în sus, din ianuarie 2021 până în august 2022, şi care din septembrie până în decembrie a tot pierdut din vigoare – a ieşit cu totul din rol. E drept, o găsim în tabloul cu rate anualizate… cu valori înjumătăţite însă, fără nicio legătură cu prezentul. Doar ratele anualizate mai adună, timp de 12 luni după producerea unor creşteri excentrice, efectele lor statistice.
Acum, „ora exactă” a inflaţiei o dă tabloul ratelor lunare. Vedem în acest tablou cum dinamica preţului gazelor naturale – campioană absolută între provocatorii de inflaţie din actualul ciclu – a coborât până la…0,00 la sută. Iar electricitatea, înregistrată în ianuarie cu semnul minus, pentru că a pierdut 15 procente, situându-se cu mult sub 0,00 la sută, o regăsim între ratele anualizate cu mai puţin de jumătate faţă de ce înregistra când era între campioni. Nici combustibilul nu are o soartă mai bună. După ce, în iulie 2022, rata lunară a început să coboare, şi a tot coborât, excepţie făcând luna noiembrie, în ianuarie curent valoarea anuală este de trei ori mai mică. Pierderea cursei de către preţurile produselor şi serviciilor energetice este cea mai bună dovadă că, anul acesta, am putea să scăpăm de mai mult de jumătate din inflaţie.
Ce ne-ar putea încurca? Scumpirea mâncării! Din ianuarie 2021 şi până în iunie 2022, lună de lună, preţurile produselor nealimentare, cu aportul substanţial al crizei energetice, au dominat copios cursa scumpirilor. După ce însă, în iulie, a intervenit o stare de echilibru, în luna următoare preţurile produselor alimentare au luat conducerea.
