Sorin Pâslaru, ZF: De la PIB-ul fără ţară la PIB-ul fără economie. Ar fi bună creşterea economică peste aşteptări dacă nu am fi avut acest deficit extern de aproape 10% din PIB finanţat pe datorie cu dobânzi la dolar pe 30 de ani de 8%
Surpriza plăcută a creşterii economice peste aşteptări din trimestrul IV din 2022, de 4,6%, este umbrită de creşterea foarte riscantă a deficitului de cont curent până la 9,3% din PIB. Se ridică întrebarea dacă nu va urma cumva o ajustare la fel de puternică precum în 2009-2010, după ce în 2008 deficitul extern ajunsese la un nivel similar.
Dacă te împrumuţi şi consumi azi pe baza că vei achita mâine, PIB-ul creşte. Şi cum consumi din import că în ţară nu produci suficient, deficitul extern se duce la cer. Aceasta este de fapt situaţia economiei în 2022. Ai PIB, dar nu ai economie, pentru că nu ai suficientă producţie locală, ci imporţi mai mult decât exporţi. După 30 de ani, ai PIB, dar ţara e depopulată, suntem cu 4 milioane mai puţini. După PIB-ul fără ţară, acum e PIB-ul fără economie.
Deficitul extern arată cât ţii pasul cu ceilalţi. Cu 10% din PIB, nu-l ţii. Îţi trebuie bani străini să ţii pasul. Cum acoperi cererea de valută a importatorilor? Cu fluxuri pozitive din investiţii străine, din fonduri europene, ni se spune. Da. Dar şi cu datorie. Datoria externă a crescut la 143 miliarde de euro, cu 34 miliarde de euro faţă de decembrie 2019.
Orice deficit de cont curent peste 6% din PIB este nesustenabil. Istoric s-a dovedit că urmează ajustări. Este un dezechilibru care de cele mai multe ori se corectează brutal. Ar fi bine să se corecteze gradual, dar experienţa României arată că de fiecare dată dezechilibrele s-au corectat dur.
Singura diferenţă faţă de anii ‘90 este că acum timpul dintre acumularea de dezechilibre şi corecţie este mai mare. Dar această corecţie tot va veni şi dacă nu începe acum un proces invers, de micşorare a deficitelor, va fi foarte complicat de menţinut economia pe şine fără ajustări masive.
Nu este clar ce se dezbate la Comitetul de Macrostabilitate economică, dar când ajungi la deficite de cont curent de aproape 10% din PIB finanţate cu dobânzi la bonduri de stat pe 30 de ani cu dobândă de aproape 8% la dolar atunci înseamnă fie că se închide ochii deliberat ştiind ce va veni fie pur şi simplu situaţia este atât de constrângătoare că nu se poate altfel.
Se spune că intră bani europeni. Bun. Dar să nu se uite faptul că mai mult de jumătate din PNRR înseamnă credite: din cele
29 miliarde de euro, 13 miliarde de euro sunt granturi, iar 16 miliarde de euro sunt credite. Este adevărat, sunt pe 20-30 de ani, cu dobânzi sub cele din piaţă, dar sunt credite. Vor trebui rambursate. În plus, o mare parte din banii din PNRR vor merge direct în importuri.
Tot acest tablou al creşterii economice foarte bune – probabil cea mai bună din UE în 2022 însoţită de deficitul extern uriaş – probabil cel mai mare din UE – este de fapt un mare pariu. Pariul că menţinerea cursului leu/euro este cheia pentru a avea o inflaţie mai redusă.
