Opinie. Leonardo Badea, viceguvernator, BNR: Inflaţia din România în context european – scurte repere ale ultimilor 20 de ani
O analiză a evoluţiei inflaţiei în România pe parcursul ultimilor 20 de ani evidenţiază numeroase cicluri pe termen mediu, influenţate de conjuncturi locale şi internaţionale specifice momentului şi adesea foarte diferite. Putem spune că există un punct care separă tendinţele de evoluţie pe plan local în raport cu cele europene, acesta fiind în preajma anului integrării României în Uniunea Europeană. Graficul de mai jos prezintă această evoluţie pentru România şi economiile din spaţiul economic european utilizând indicii armonizaţi ai preţurilor de consum calculaţi şi publicaţi de Eurostat (dinamica inflaţiei în Statele Unite ale Americii este adăugată pentru completarea imaginii de ansamblu).
Dincolo de toate particularităţile fiecărui an, graficul de mai jos arată o modificare structurală foarte importantă care face ca situaţia din prezent să fie fundamental diferită de contextul economic şi financiar al României din perioada de început a intervalului analizat. Această diferenţă este atât de contrastantă încât poate fi observată de oricine priveşte atent graficul, fără a necesita cunoştinţe de specialitate.
Anterior aderării la Uniunea Europeană, pentru perioada 2002-2007, se observă că nivelul şi dinamica inflaţiei în România au fost substanţial diferite de tendinţele momentului la nivel european şi global. Pentru acelaşi interval de timp se observă însă şi un proces consistent de convergenţă către nivelul general şi evoluţiile de ansamblu ale inflaţiei în spaţiul economic european. În opinia mea, aceasta ilustrează, o dată în plus, decuplarea majoră care a existat în trecut între economia României şi cea europeană, dar şi transformarea importantă pe care aceasta a parcurs-o în perioada respectivă, precum şi efortul băncii centrale suprapus demersului de pregătire şi apoi de trecere la ţintirea inflaţiei.
Tot pe grafic observăm că după 2007, când inflaţia din România a redus semnificativ ecartul major pe care îl avea faţă de nivelul observat în majoritatea celorlalte economii europene, a urmat o perioadă de aproximativ 5 ani, până în 2012, în care, deşi dinamica inflaţiei pe plan local a fost mult mai sincronizată cu evoluţiile din plan european, totuşi nivelul a rămas în majoritatea timpului uşor mai ridicat în termeni comparativi. Revenind la paralela anterioară, cred că această corelare în dinamică este la rândul ei o expresie a faptului că deja gradul de integrare a economiei româneşti a devenit suficient de ridicat pentru ca inclusiv tendinţele preţurilor la nivel local să fie mai semnificativ corelate cu cele din plan european şi global.
Ulterior, practic în cea de-a doua jumătate a perioadei analizate şi prezentate în grafic, această corelaţie s-a menţinut semnificativă, în linii mari, cu suişuri şi coborâşuri. Aşadar, vedem că în ultimii 10 ani (intervalul 2012 – 2022) trendurile inflaţiei din România au fost în majoritatea situaţiilor sincronizate cu cele la nivel european, chiar dacă au existat şi perioade în care inflaţia locală s-a plasat în partea de sus sau dimpotrivă, în partea de jos a plutonului european. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, nu doar economia s-a ancorat mai puternic de economia europeană, prin întărirea legăturilor comerciale cu ţările membre,
