Opinie Andreea Mitiriţă, Partener, şi Cristina Fuioagă, Director PwC România: Creşterea preţurilor la energie impune măsuri de intervenţie, dar acestea trebuie adaptate la regimul fiscal actual
Creşterea accelerată a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice începând cu al doilea semestru al anului 2021, cu impact semnificativ asupra inflaţiei, a condus la o serie de măsuri de intervenţie şi sprijin al consumatorilor în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, precum contribuţia temporară de solidaritate din partea companiilor de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi rafinare.
Contextul actual este într-adevăr unul fără precedent, atât la nivel global, regional, cât şi local şi necesită măsuri de intervenţie, însă acestea trebuie echilibrate astfel încât să asigure securitatea energetică, să protejeze consumatorii vulnerabili, să nu descurajeze investiţiile şi în acelaşi timp să permită buna funcţionare a pieţei de energie.
Regulamentul (UE) 2022/1854 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie vine cu o serie de măsuri care trebuie respectate în procesul de revizuire a politicilor naţionale în vigoare.
Dar, în acelaşi timp, Regulamentul prevede că statele membre ar trebui să aplice contribuţia de solidaritate stabilită prin prezentul regulament, cu excepţia cazului în care au adoptat deja măsuri naţionale echivalente.
Pe 29 decembrie 2022, guvernul a publicat Ordonanţa de Urgenţă Nr. 186/2022 (OUG nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare pe piaţa românească a Regulamentului UE). Însă, având în vedere că România are deja un regim fiscal bogat în materie de impozite, taxe şi contribuţii datorate de jucătorii din industria petrolului şi a gazelor naturale, autorităţile române ar trebui să analizeze în detaliu în ce măsură acestea sunt echivalente cu contribuţia de solidaritate propusă de Regulament şi implicit impactul acestei noi contribuţii asupra investiţiilor în sector.
Astfel, implementarea măsurilor Regulamentului UE trebuie realizată concomitent cu revizuirea legislaţiei naţionale în sensul asigurării bunei funcţionări a pieţei de energie.
În acest sens, în nota de fundamentare pentru OUG nr. 186/2022, autorităţile române precizează că ”obligaţiile fiscale generate de impozitele respective (i.e. cele din legislaţia aplicabilă până la momentul introducerii Ordonanţei) au o bază impozabilă şi condiţii de aşezare diferite de cele instituite de Regulamentul (UE) 2022/1854 pentru contribuţia de solidaritate, însă ele asigură, şi captarea şi impozitarea unei părţi din profiturile suplimentare realizate de aceşti operatorii economici, impozitele respective fiind deductibile la calculul impozitului pe profit’’.
Cu toate acestea, la acest moment, din informaţiile disponibile nu există vreun studiu de impact sau o analiză comparativă a impactului acestei noi contribuţii prin corelare cu taxele şi impozitele deja existente pentru supra-impozitarea societăţilor din domeniul industriei de petrol şi gaze naturale.
Ce prevede Ordonanţa Nr. 186/2022?
Această Ordonanţă a introdus o nouă contribuţie de solidaritate pentru categoria de contribuabili care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu codurile CAEN: 0610 –
