Opinie Matei Păun, partener fondator al Black Sea Fund: România nu poate evita o recesiune. Dar dacă se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii şi pe educaţia forţei de muncă, poate diminua efectele cele mai nocive ale unei crize economice
Toţi indicatorii economici din Europa Occidentală şi SUA arată că ne apropiem de o recesiune. Deja sunt indicii foarte clare în Germania, Marea Britanie, dar şi în SUA că aceasta este direcţia. Şi nici nu are cum să fie altfel când tendinţa a fost de a creşte puternic dobânzile. Un factor pozitiv este că Europa a reuşit să îşi umple rezervele de gaze, ceea ce ne dă speranţă că vom trece peste această iarnă fără complicaţii majore. Dar acest lucru nu înseamnă decât că am amânat criza energetică pentru iarna viitoare.
Sectoare întregi ale industriei europene suferă puternic şi astfel asistăm la o reaşezare a industriei Europei. Multe companii s-au mutat în SUA sau iau în serios această opţiune. Zona materialelor de construcţii, a metalelor şi a petrochimiei suferă în mod deosebit. Efectiv, Europa nu mai este competitivă din punct de vedere energetic şi pierde enorm de mult din competitivitatea pe care o avea, în special în faţa unor state care au acces la energie mai ieftină.
În sistemul energetic european nu există ţară care să nu sufere. Îmi este greu sa îmi închipui o industrie românească care să funcţioneze la capacitate maximă în contextul în care Germania şi Franţa suferă. Suntem foarte apropiaţi de aceste economii mari şi este greu de crezut că nu vom fi contaminaţi având în vedere că ei sunt principalii noştri clienţi. Suntem pe o piaţă liberă a energiei, iar acest lucru vine şi cu aspecte mai puţin plăcute. Industria din România suferă la fel de mult ca alte industrii, iar noi suntem încă deficitari la infrastructură şi trebuie să ne pregătim forţa de muncă. Însă, teoretic ar putea exista nişte premise de care să beneficiem în această reaşezare. Nu sunt foarte optimist, dar, dacă avem şi puţin noroc, poate vom reuşi.
Lipsa energiei este problema de bază a acestei posibile crize economice pentru că afectează în mod direct competitivitatea industrială de pe continent. Problema energetică este una fundamentală pentru că din cauza acesteia sectoare întregi nu mai fac faţă. Inflaţia este un factor major de criză, dar ea este determinata şi de această criză energetică.
Şi, din păcate, nu există soluţii clare pentru rezolvarea acestei probleme, ci doar soluţii care se pot implementa pe termen lung şi care vor rezolva problema de producţie, dar nu şi pe cea de preţ. Europa renunţând la gazul rusesc şi folosind gazul lichefiat, automat îşi asumă un cost mai mare. Iar peste câţiva ani, când vom avea infrastructura necesară pentru a utiliza suficient de mult gazul lichefiat, vom avea probleme de costuri. De asemenea, tranziţia către energie verde este un proiect pe termen mediu şi lung, deci, cu siguranţă, nu ne vom bucura de acest tip de energie în următorii ani. Şi energia verde alimentează trendul inflaţionist pentru că este scumpă.
Din păcate, criza energetică nu se va rezolva curând, ba chiar s-ar putea să se rezolve într-un viitor foarte îndepărtat.
Per total, sunt destul de pesimist în ceea ce priveşte prognozele economice pentru Europa.
