Vlad Boeriu, Deloitte: Perspective pozitive cu privire la creşterea colectării taxelor la buget în 2023. Ce provocări persistă?
Anul 2022 va reprezenta, fără îndoială, referinţa pentru demararea procesului de digitalizare a raportărilor fiscale în România, menit să simplifice procedurile de raportare, să flexibilizeze relaţia dintre contribuabili şi autorităţi şi, nu în ultimul rând, să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat, având în vedere că ţara noastră şi-a asumat, în faţa autorităţilor europene, o reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB în 2024.
În plus, digitalizarea raportărilor va contribui la modernizarea administraţiei fiscale care va avea, astfel, la îndemână instrumente mai eficiente de realizare a controalelor, la distanţă, şi de combatere a evaziunii fiscale. Astfel, cresc şansele ca, în anii următori, România să îşi îmbunătăţească poziţia pe care o ocupă în clasamentele realizate de instituţiile europene în funcţie de gradul de colectare a impozitelor şi taxelor la bugetul de stat. Pe de altă parte, însă, 2023 rămâne provocator atât pentru companii, cât şi pentru autorităţi, dat fiind că implementarea noilor raportări este în plină derulare.
Conform instituţiilor europene, ţara noastră se menţine pe ultimele locuri în privinţa încasării taxelor la buget. Datele Eurostat arată că România s-a aflat, şi în 2021, la coada clasamentului în funcţie de nivelul taxelor şi impozitelor în produsul intern brut (PIB), cu puţin peste 27% (faţă de media europeană de aproape 42%). Prin comparaţie, Bulgaria colectează taxe de peste 30% din PIB, Ungaria ajunge la 34%, Croaţia aproape de 36%, iar Polonia depăşeşte 37% din PIB. În spatele României este doar Irlanda, cu aproape 22% din PIB, dar în acest caz explicaţia este legată de nivelul redus de taxare.
Cum stau ţările vecine cu deficitul de încasare la TVA?
În acelaşi timp, cel mai recent raport al Comisiei Europene (CE) arată că România rămâne ţara europeană cu cel mai ridicat deficit de încasare la TVA, de 35,7% din veniturile estimate din această taxă în 2020, în creştere uşoară faţă de anul anterior (35,5%). În sumă absolută, acest procent reprezintă echivalentul a 7,42 miliarde de euro.
În clasamentul european, România este urmată de Malta (24,1%) şi Italia (20,8%). De remarcat că Grecia, care anul trecut era prima după România, a reuşit să îşi reducă decalajul de încasare cu 3,7 puncte procentuale, sub 20%. Media europeană a fost de 9,1%, în scădere cu două puncte procentuale faţă de anul anterior.
Evoluţia deficitului de încasare la TVA, în România dar şi în celelalte ţări în care acesta a crescut (Croaţia, Cipru, Irlanda, Austria şi Belgia), trebuie privită şi prin prisma faptului că 2020 este anul în care a izbucnit pandemia de COVID-19, perioadă în care multe societăţi au beneficiat de posibilitatea amânării plăţii taxelor. Totuşi, celelalte 21 de state membre s-au descurcat mai bine. Spre exemplu, în ţările vecine, deficitul de încasare la TVA este mult mai mic şi în scădere. Ungaria a înregistrat, în 2020, cea mai mare reducere a deficitului de încasare din UE, de 4,7 puncte procentuale, ajungând la 5,1%. De asemenea, în Bulgaria acesta s-a diminuat cu aproximativ patru puncte procentuale,
