Opinie Filip&Company: Angajatorii pot folosi datele GPS pentru a dispune concedierea, în anumite condiţii
Conform unei hotărâri recente a Curţii Europene a Drepturilor Omului („CEDO”), aceasta a considerat că nu a avut loc o încălcare a dreptului la viaţă privată a angajatului (art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului) în contextul utilizării de către angajator a anumitor date rezultate din monitorizarea printr-un sistem GPS instalat pe maşina de serviciu, pentru a dispune concedierea acelui angajat.
Pentru a lua această hotărâre, CEDO a ţinut cont de particularităţile speţei, de unde rezulta că angajatorul asigurase anterior o informare corespunzătoare cu privire la instalarea sistemului de monitorizare GPS, iar datele prelucrate fuseseră limitate la minimul necesar pentru atingerea scopului legitim urmărit de angajator, respectiv de a monitoriza cheltuielile societăţii.
Sumarizăm elementele cheie ce au stat la baza hotărârii CEDO şi includem recomandările esenţiale de care trebuie să ţină cont acei angajatori care folosesc sisteme de monitorizare GPS pe maşinile de serviciu utilizate de angajaţi.
Starea de fapt
Hotărârea Florindo de Almeida Vasconcelos Gramaxo v. Portugalia din 13 decembrie 2022 priveşte situaţia în care un angajatorul a instalat pe maşinile de serviciu ale reprezentanţilor medicali sisteme de monitorizare GPS, destinate în principal să monitorizeze distanţa parcursă de angajaţi în desfăşurarea activităţilor profesionale ale acestora. În paralel, era necesar ca angajaţii respectivi să completeze anumite date legate de călătoriile lor şi într-o aplicaţie de Customer Relationship Management (CRM).
În urma corelării informaţiilor colectate prin sistemul GPS şi cele introduse de angajat în aplicaţia CRM, a rezultat că acesta a majorat artificial distanţele parcurse în interes de serviciu aşa încât să reducă proporţia călătoriilor în interes personal. Scopul pentru care angajatul procedase în acest mod era evitarea rambursării anumitor costuri stabilite pentru deplasările în interes personal, care, deşi erau permise, rămâneau în sarcina angajatului.
Prin urmare, angajatul a fost concediat pentru pentru creşterea artificiala a distanţelor parcurse în interes profesional pentru a ascunde deplasările private şi pentru că nu a respectat programul de lucru. În plus, acesta interferase cu operarea sistemului GPS în weekend.
Angajatul a atacat decizia de concediere, însă instanţele naţionale învestite au considerat că decizia a fost legală, atât în primă instanţă, cât şi în calea de atac (chiar dacă instanţa de apel lăsase de-o parte motivul privind monitorizarea respectării programului de lucru, pentru particularităţi ce ţin de legislaţia muncii acel stat). Anterior primirii deciziei de concediere, angajatul depusese şi o plângere la autoritatea naţională de protecţie a datelor cu privire la utilizarea sistemului GPS, însă plângere i-a fost respinsă, iar angajatul nu a contestat în instanţă soluţia primită.
- Aspecte relevante în cadrul hotărârii
CEDO a concluzionat că, raportat la deciziile instanţelor de judecată naţionale, în cauză nu a existat o încălcare a dreptului la viaţă privată din perspectiva obligaţiilor pozitive ale statului. Pentru a ajunge la această concluzie, CEDO a avut în vedere următoarele aspecte cheie:
- faptul că angajatorul a informat angajatul: (i) cu privire la existenţa sistemului GPS şi faptul că acesta era destinat să monitorizeze distanţele parcurse în desfăşurarea activităţilor angajaţilor;
