Irina Oprea şi Teodor Trandafir, Filip&Company: Legea privind protecţia avertizorilor în interes public – finalul apoteotic al poveştii fără sfârşit
La mai bine de un an de când Directiva Whistleblower ar fi trebuit, în mod normal, sa fie transpusă in dreptul intern, timp în care în spaţiul public au apărut numeroase opinii şi evenimente care au marcat forma finală a reglementării, în final, avem o nouă lege privind avertizorii in interes public.
În data de 19 decembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public care transpune directiva menţionată mai sus şi introduce noi obligaţii pentru societăţi. Pentru a oferi o înţelegere mai bună a noilor reglementări, ne propunem ca prin prezentul articol să explicăm ce este avertizorul de integritate, ce urmăreşte de fapt legea şi care vor fi noile provocări cu care se vor confrunta societăţile.
Ce reglementează legea şi cine este avertizorul?
Legea introduce un cadrul general de protecţie a persoanelor care raportează încălcări ale legii în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane de drept public, precum şi în cadrul persoanelor de drept privat.
Astfel, avertizorul este definit ca persoana fizică ce efectuează o raportare sau divulgă public informaţii referitoare la încălcări ale legii obţinute în context profesional. Pentru a asigura protecţia acestor persoane care au un statut vulnerabil raportat la persoana faţă de care a întreprins raportarea/ divulgarea, legiuitorul a prevăzut numeroase garanţii, instituind reguli privind crearea unui cadru sigur prin care se pot realiza inclusiv raportări anonime, precum si obligaţii in ceea ce priveşte primirea, examinarea şi soluţionarea raportărilor.
Contextul profesional în care avertizorul ia la cunoştinţă informaţiile privind încălcările legale este larg definit, avertizor putând fi orice angajat, persoana care desfăşoară o activitate dependentă, acţionar, persoana care face parte din organele de conducere, voluntar, stagiar. Un aspect foarte interesant este faptul ca avertizori pot fi inclusiv candidaţii ale căror raporturi de muncă nu au început încă şi care efectuează raportări/ divulgări publice în legătură cu informaţii obţinute în timpul procesului de recrutare, precum si persoanele al căror raport de muncă/ serviciu a încetat.
Aceasta noua reglementare are impact si din perspectiva protecţiei datelor cu caracter personal. Societăţile vor trebui sa analizeze masurile actuale implementate si sa stabilească daca mecanismul actual de prelucrare si protecţie a datelor cu caracter personal este suficient de cuprinzător si sigur pentru a asigura protecţia datelor cu caracter personal ale tuturor categoriilor de avertizori in interes public.
Ce reprezintă raportarea şi divulgarea?
Pe scurt, raportarea este o comunicare de informaţii. Legea prevede trei proceduri pe care avertizorul trebuie să le parcurgă pentru a beneficia de protecţia prevăzută de lege: (i) raportare internă; (ii) raportare externă şi (iii) divulgare publică.
Raportarea internă reprezintă comunicarea de informaţii referitoare la încălcări ale legii din cadrul unei societăţi, realizată prin mijloace puse la dispoziţie de aceasta din urma (prin canale proprii).
Astfel, societăţile cu cel puţin 50 de angajaţi au obligaţia de a identifica/ institui canale interne de raportare şi de a stabili proceduri privind raportarea internă.
