Klaus Iohannis a avut dreptate să toarne apă peste focul unui boicot păgubos aprins fix de liberali pentru a muta furia eșecului Schengen de pe ei și președinte. Și foarte mulți români s-au dus într-adevăr după fentă.
Fără îndoială că poziția cancelarului Nehammer (nu a Austriei și a societății austriece, ci a cancelarului și a partidului sau) este mizerabilă și a enervat întreaga UE. Dar întrebarea este cum să reacționezi inteligent și eficient, nu cum să-ți faci, isteric și fără creier, mai mult rău. Cu alte cuvinte, cum să fii cu fruntea sus, dar să fie bine și ce e în spatele frunții.
Care rău?
1.Politic. Mutarea enervării pe întreaga Austrie, pe tot ce e austriac, deși decizia a fost a unui partid ajuns acum la 20%, este un puseu xenofob care folosește exclusiv AUR. Acolo se vor aduna procentele acestei furii și ne vor ustura rău mai târziu.
2.Social. În firmele austriece din România muncesc zeci de mii de oameni. Dacă ele fac disponibilizări sau pleacă cu totul, după cum le cer exaltații, cu oamenii aceia ce se întâmplă? Dacă ploua peste ei cu oferte mai avantajoase de muncă, ar fi plecat demult spre ele.
3.Economic.
– Ne atacăm propriile bănci, nu bănci austriece. ”Nu avem în sistemul bancar românesc nicio bancă austriacă. Avem două bănci românești cu capital austriac (BCR – cea mai mare din România și Raiffeisen – n.red). Aceste bănci dau credite în România, dau dobânzi celor care au depozite și, cu rezultatele lor, contribuie la consolidarea sistemului bancar românesc.
Dacă o singură bancă puternică se prăbușește, se clatină toată economia. Amintiți-vă ce s-a întâmplat în 15 septembrie, când a căzut Lehman Brothers, cu economia mondială. Din fericire, nu e cazul la noi, nu s-au retras decât câteva persoane, nu s-au repezit românii să boicoteze bănci românești.
Iar cei care au lansat astfel de îndemnuri la un așazis boicot nu cred că știu care e statutul acestor bănci și care ar fi impactul unui astfel de demers, când îți ataci propriile bănci, atacând soliditatea întregului sistem bancar, la care acestea contribuie”, a comunicat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.
–Actionariatul Petrom este alcătuit din: 51% Petrom, 21% statul român și 28% acționari persoane fizice și juridice, între care, cu 13%, sunt viitorii pensionari ai României prin Pilonul II de pensii. Orice scădere a companiei îi efecteaza și pe acești viitori pensionari, unii dintre ei susținători ai boicotului.
Petrom este cel mai mare contributor la bugetul de stat (3 miliarde de euro numai in primele 9 luni ale acestui an) și un imens angajator (peste 10.000 de salariati in 2020).
Petrom înainte de privatizare era o gaură neagră cu datorii totale de 40 de miliarde de lei la statul român.
Orice neregulă în activitatea oricărei companii austriece mică sau mare trebuie să fie sancționată indiferent de Schengen, orice prevedere contractuală sau legală care prejudiciază statul român trebuie corectată,
