Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în anul 2023 la 3.000 de lei, aprobată de Guvern
Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în anul 2023 la 3.000 de lei a fost aprobată de Guvern.
Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, față de 2.550 lei în prezent.
Această modificare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o creștere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creșterea pe net de 22,2 %.
Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.
Stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere și acordul comun al Guvernului, reprezentanților patronatelor și sindicatelor, în cadrul ședinței Consiliului Național Tripartit.
De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariați.
VEZI ȘI:
Guvernul adoptă măsuri de protecție suplimentară a activelor fondurilor de pensii de stat administrate privat, în beneficiul participanților
Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, proiectul de ordonanță de urgență care modifică și completează unele acte normative în domeniul pensiilor de stat administrate private, respectiv Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative și Legea nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private. Măsura legislativă adoptată este în concordanță cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Documentul vine în contextul actual caracterizat de nivelurile ridicate ale ratei inflației în zona Euro, fenomenul de creștere a prețurilor la energie, creșterea riscului de piață cauzată de o volatilitate ridicată pe piețele financiare, respectiv situația piețelor financiare din Uniunea Europeană marcate de deteriorare a echilibrelor macroeconomice generate de conflictul armat ruso-ucrainean.
O altă motivație este dată de deprecierea valorii titlurilor de stat aflate în portofoliile fondurilor de pensii, previziunile care arată încetinirea ritmului de creștere economică determinate, printre altele, și de fenomenul creșterii ratelor dobânzilor la împrumuturi, dar și de efectele crizei sanitare generate de pandemia de coronavirus care se resimt și în prezent.
Astfel, pentru a contracara posibilele efecte negative asupra sistemului de pensii private din România și asupra participanților la acest sistem, cât și pentru a răspunde provocărilor actuale, prin actul normativ adoptat se urmărește și întărirea capacității de supraveghere a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și o mai mare responsabilizare a administratorilor în ceea ce privește desfășurarea activității acestora.
Printre modificările aduse cadrului de reglementare primar aplicabil sistemului de pensii private (Legea nr. 411/2004, Legea nr. 204/2006 și Legea nr. 187/2011), amintim cele prin care:
– se introduc principii privind regulile de investire și atribuțiile directorilor de investiții din cadrul administratorilor;
