Adio, Clujana! Unul dintre cele mai mari branduri ale României s-a închis. De ce nu mai vrea nimeni să îl salveze / foto
Cea mai mare fabrică de încălțăminte din Estul Europei din anii ’80, Clujana, își trăiește ultimele momente de viață. A mai fost în situații critice, dar, de data aceasta, perspectivele sunt sumbre. Se pare că nimeni nu își mai dorește să o salveze.
Un nume important în economia locală și națională din ultimul secol este Clujana. Înfiinţată cu mai mult de 100 de ani în urmă, Clujana este una dintre companiile cu cea mai zbuciumată existenţă. Clujana a fost fondată în anul 1911, sub numele de ‘Fabrica de Piele – Fraţii Renner & CO’.
După Primul Război Mondial a devenit societate pe acţiuni, schimbându-şi denumirea în „Dermata” şi devenind cea mai mare fabrică de încălţăminte din România.
A fost confiscată de guvernul comunist în 1948 şi redenumită „Fabrica de încălţăminte Janos Herbak”, apoi „Fabrica de Pielărie şi încălţăminte Cluj”, iar în final „SC Clujana SA”.
Cea mai mare fabrică de încălțăminte din Estul Europei, până în anii 1990. Pantofii Clujana ajungeau chiar şi în Canada sau Australia
În anii ’80 fabrica de încălţăminte ajunge cea mai mare de acest gen din Estul Europei. Avea 8.000 de angajaţi, cu secţii proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălţăminte şi articole din cauciuc şi chiar şi o tipografie. Aceia au fost anii de glorie ai fabricii care reşea să exporte încălţăminte făcută la Cluj în cele mai diverse colţuri ale lumii – în afară de spaţiul ex-sovietic, pantofii Clujana ajungeau chiar şi în Canada şi Australia.
Perioada aceasta prosperă nu a ţinut decât până la Revoluţie, deoarece odată cu comunismul au picat şi înţelegerile comerciale pe care compania de stat le avea cu diferite state ale lumii.
Conducerile care au urmat nu au reuşit să ţină firma pe linia de plutire, iar la un moment dat, la începutul anilor 2000, firma a scos la vânzare inclusiv stocurile de pantofi vechi de zeci de ani şi a vândut aparatura către alte fabrici, în încercarea de a mai fructifica cât se putea din moştenirea de altă dată.
Și în 1999 Clujana a intrat în faliment
În 1998 fabrica se afla pe lista companiilor care urmau să fie lichidate din cauza pierderilor foarte mari. După doar un an, Clujana intră oficial în faliment, cu o datorie de 16 milioane de dolari, iar cei aproape trei mii de angajaţi pe care îi avea sunt trimişi în şomaj colectiv.
Din anul 2003 noii acţionari hotărăsc reluarea activităţii. Tot în 2003, Guvernul a decis trecerea pachetului de acţiuni majoritar în proprietatea judeţului Cluj şi administrarea Consiliului Judeţean.
În 2004 este redeschisă o secţie, cu doar 35 de angajaţi, iar datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni, AVAS devenind acţionar majoritar, cu 80% din acţiuni. Administrarea companiei a fost cedată apoi de către AVAS către Consiliul Judeţean Cluj, care deţine 93,16% din acţiuni, 6,83% din acţiuni fiind deţinute de alţi acţionari.
