Eroarea președintelui Iohannis și de ce e important ca aderarea la Schengen să fie pe ordinea de zi a JAI, chiar dacă votul Austriei rămâne „Nu”
Președintele Klaus Iohannis și alți oficiali români s-au urcat pe valul ridicat de decizia Olandei de a bloca doar aderarea Bulgariei la spațiul Schengen, decuplând-o astfel de România. Pe cât este de firească negocierea pentru România, pe atât de înșelătoare poate fi atitudinea pro-decuplare și asta s-a văzut deja în felul în care președintele român a fost contrazis fără niciun menajament de cancelarul Austriei.
Marți, înainte de summit-ul care are loc în Albania și unde tema majoră este chestiunea migrației, care rămâne o problemă acută pentru statele vestice, mai ales pentru Austria și Germania, voci liberale se arătau optimiste de rezultatul negocierilor cu Austria. Cu o zi înainte, la Viena a fost o adevărată descălecare românească: ministrul român de Interne și liberala Alina Gorghiu.
Singurul moderat a fost ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, care a atenționat că, în pofida sprijinului pe care președintele austriac îl dă României, decizia privind intrarea în Schengen este a Guvernului, or, acolo lucrurile nu stau tocmai optimist.
Pe acest val de entuziasm diplomatic, președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, că vom negocia la sânge, până în ultima zi.
Nu a știut însă să evite o capcană: întrebat dacă un scenariu funcțional ar fi cel al Olandei, de decuplare de Bulgaria, în favoarea României, președintele a remarcat că cele două țări nu au trasee chiar identice. Așadar, decuplarea în dosarul Schengen ar găsi justificare?
Această poziționare este una contrară Comisiei Europene, care a spus în toate rapoartele că atât România, cât și Bulgaria întrunesc toate criteriile tehnice pentru a intra în Schengen.
Altfel spus, în această chestiune, nu există diferență de traseu și Olanda nu a adus date noi, în afara situației privind stabilitatea politică și statul de drept de la Sofia, deși, iarăși, pe hârtie, MCV nu mai pune probleme nici Bulgariei.
Diplomatic, firește că România negociază pentru propriile interese, dar tot diplomația cere prudență și discreție. În punctul de vedere oficial al României, nu are ce căuta nicio minimă justificare a poziției Olandei, chiar dacă din ea avem de câștigat: orice cauționare a deciziei Olandei de a bloca Bulgaria din motive politice, nu de dosar tehnic, legitimează argumentul politic în fața celui tehnic și, mai mult, ofensează instituțiile UE, care de 11 ani recomandă expres lărgirea Schengen cu România și Bulgaria.
Graba președintelui Iohannis, a cărui strategie comună cu aceea a Guvernului este să arate în țară o poziție de forță – vom negocia până în ultimul moment, lucrăm pentru țară –, a fost taxată de cancelarul Austriei, care a ținut să reitereze că Austria NU aprobă intrarea nici a Bulgariei, nici a României.
La o emisiune de radio de marți dimineață, ministrul de Interne al Austriei a respins chiar acest scenariu al decuplării.
Înseamnă asta că nu se va negocia până în ultimul moment, cum spune președintele Klaus Iohannis? Nu, de negociat se va negocia și chiar și micile nuanțe sunt importante.
